In timp ce, in ultimii ani, s-a acordat o atentie deosebita cresterii eficientei energetice a circulatiei aerului si instalatiilor de aer-conditionat, s-a lasat cumva la voia intamplarii modul in care acest aer conditionat scump este transportat in interiorul unei cladiri.Daca ar curge apa calda din tevi, asa cum se pierde aer din sistemele de tubulatura instalate astazi in cladiri, ar fi o nenorocire; si … pe buna dreptate! Cu toate acestea, deoarece aerul este invizibil si nimeni nu poate vedea pierderile care apar, nici macar nu trebuie sa inchideti ochii pentru a trece cu vederea. Cu cheltuieli mici, am putea sa contracaram acest lucru si sa facem inclusiv economii semnificative in urmatorii 10 ani.
In Belgia, pierderile de energie pentru incalzire datorate pierderilor de aer din tubulatura au fost estimate la 15 GWh pe an (Raport si perspective asupra pierderilor de aer din tubulatura in cladirile europene, FR Carrie). Nu se ia in considerare nici macar puterea ventilatorului necesara pentru a furniza aer suplimentar care sa compenseze pierderea de aer din tubulatura. Daca estimarea impactului energetic pentru Belgia este extrapolata la restul Europei, atunci se pare ca consumul de energie pentru incalzire datorat pierderilor de aer din tubulatura este de aproximativ 0,75TWh pe an in birouri si 7,5TWh pe an in locuinte. Ne dam astfel seama de dimensiunii problemei si a potentialului economiilor de energie neexploatate.
Masurarea etanseitatii operationale a cladirilor va conduce la standarde mai inalte
Raportul Agentiei Internationale pentru Energie afirma ca: „In afara de Suedia, multe tari din Europa au in general sisteme de ventilatie cu pierderi serioase de aer. Acestea sunt de obicei de trei ori mai mari decat clasa A, care este de pana la 30 de ori mai mare decat pierderile de aer observate in Suedia. Aproape toate cladirile suedeze si instalatiile acestora urmeaza instructiunile din manualul AMA, acestea regasindu-se in contractele de prestari servicii in constructii intre proprietar si contractori.”
Lindab a contribuit serios la ceea ce se numeste etanseitatea in sistemele HVAC in tarile nordice si in Suedia in general si este pregatita sa o faca si in Europa Centrala si de Est, in special in Romania. Cladiri si oameni care locuiesc sau muncesc in acestea sunt impreuna castigatori in demersul stoparii pierderilor de aer generate de tubulatura de calitate indoielnica.
Rata admisa de etanseitate a tubulaturilor este data in mai multe standarde care ofera informatii despre proiectare, achizitionare si predare. Aceste standarde sunt voluntare (optionale) si daca exista o cerinta, in mod normal, in reglementarile locale in constructii este specificat nivelul admis de pierdere de aer. Acestea sunt impartite in patru clase A - D, A avand cea mai mare rata de pierdere si D cea mai mica. Un factor de trei separa fiecare pas, astfel incat Clasa B este de trei ori mai etansa decat clasa A, prin urmare clasa D este de 27 de ori mai etansa decat clasa A. Se recomanda in prezent tubulaturile de clasa A de etanseitate. Acestea sunt instalate de obicei in majoritatea birourilor si hotelurilor, insa cladirile publice, de exemplu, nu sunt testate pentru etanseitate, ceea ce agraveaza problema. Conferinta TightVent de la Nottingham din septembrie 2017 a raportat ca aproximativ o treime din sistemele de clasa A testate nu au reusit sa atinga nici macar acest standard scazut, fiind cu 2,5 ori sub nivelul permis pentru clasa A.
Recomandarile nu sunt suficiente pentru a mari gradul de etanseitate a tubulaturilor; acest lucru se va intampla doar daca exista cadru legslativ, care sa oblige toate partile interesate. Legislatia ar trebui sa vina cu obligatia efectuarii de teste care sa dovedeasca standardul atins de tubulatura. In plus, ar ajuta un sistem de abilitati/competente pentru instalatorii care monteaza tubulatura, asa cum se impune instalatorilor de tubulatura pentru uz casnic. Un registru al instalatiilor testate ar permite urmarirea publica a certificarii si imbunatatirii.
Clasificarea etanseitatii oricarei tubulaturi instalate in cladirile comerciale ar trebui sa fie afisata ca parte a certificatului de performanta energetica a unei cladiri comerciale. Exista, de asemenea, o noua initiativa europeana, in conformitate cu articolul 19a din Directiva EPBD 2018/844 / UE pentru reglementarea inspectiei sistemelor de ventilatie. Poate ca etanseitatea aerului poate fi parte integranta si poate conduce in continuare legislatia locala in directia corecta.
Daca standardul de etanseitate al tubulaturilor ar impune un minimum de clasa B pentru toate cladirile, cu siguranta am masura un impact considerabil asupra economisirii energiei. In acest sens, matematica vorbeste de la sine; daca reducem pierderile de aer din tubulatura cu un factor de 3 pentru majoritatea cladirilor, evident, exista o corelatie cu economia de energie. Insa, ca sa fim realisti, o introducere treptata a cerintelor de etanseitate a tubulaturilor cu un obiectiv de clasa C ca standard minim ar trebui sa fie aspiratia pentru urmatorii 10 ani.
Punerea in aplicare a unor masuri simple, fara a fi nevoie de produse sau tehnologii noi, va aduce economii semnificative de energie
Avantajul acestei propuneri este ca nu exista bariere; atat tehnologia, cat si produsele exista deja pe piata. Singura cerinta este ca guvernul sa conduca Building Standard (Standardul in constructii) in sus. In Suedia, de multi ani, legea cere ca fiecare componenta a sistemului de tubulaturi sa fie omologata pentru a demonstra etanseitatea sistemului. Foarte putine cerinte similare exista in alte tari si, ca urmare, nu exista nicio cerinta pentru a demonstra etanseitatea componentelor tubulaturii. Acum, cand exista un program de certificare Eurovent pentru componentele tubulaturii, acelasi exercitiu poate fi aplicat cu usurinta in toate tarile.
Sistemele HVAC cu exigenta maxima in etanseitatea tubulaturilor sunt obtinute in Suedia prin instalarea de tubulaturi circulare cu falt ranforsat in forma de spirala si componente de tubulaturi cu garnituri de cauciuc integrate, capabile sa asigure o etanseitate la clasa D. Aceste produse sunt deja disponibile pe piata europeana. Lindab este primul producator din domeniul ventilarii si climatizarii care a obtinut certificare Eurovent. Eforturile si masuratorile interne comunicate in anii anteriori sunt dovedite in mod oficial prin certificarea Eurovent. Sistemele circulare de ventilatie Safe si Safe Click vin cu cea mai inalta clasa de etanseitate - CLASA D.
Principala bariera in prezent consta in costul crescut al constructiei per ansamblu. Rapoartele (cum ar fi raportul BISRIA ref. Raportul nr. 51681/04) au aratat ca utilizarea componentelor de tubulatura presigilate poate reduce costurile de instalare pentru sistemele de tubulatura circulara. Contractorii de tubulatura vor vedea acest lucru ca pe o oportunitate binevenita de a ridica standardele in industria lor si de a elimina lucrarile efectuate de neprofesionisti.
Mediul de afaceri este capabil sa influenteze eficienta energetica a cladirilor noi
Utilizatorii finali ar trebui sa castige cel mai mult dintr-o cladire eficienta din punct de vedere energetic, cu toate acestea, cu exceptia marilor corporatii, utilizatorii finali nu sunt implicati in selectarea sistemul de HVAC in etapa de proiectare si constructie. O introducere a certificarii pentru toate cladirile noi ar conduce la selectarea unor modele etanse si eficiente din punct de vedere energetic.
In prezent, majoritatea proiectantilor iau in considerare pierderile in toate instalatiile de transport si conditionare a aerului, in majoritatea cazurilor, acestea sunt de aproximativ 10%. Daca putem garanta un sistem etans, putem elimina pierderea de 10%, rezultand o reducere a dimensiunii instalatiei, consum redus de energie si costuri mai mici de instalare.
Utilizand cele mai noi tehnologii digitale, masuratori mai precise ale fluxului de aer in tubulatura permit sistemelor sa reactioneze la cerere intr-un mod mult mai precis decat oricand. Astfel, fiecare incapere/cladire primeste cantitatea potrivita de aer, pentru a satisface cerintele din acea locatie. Presupunand ca pierderile de aer din tubulatura sunt mici sau, in mod ideal, eliminate, atunci o imagine reala a consumului de energie poate fi produsa si reprezentata digital. Acest lucru ar permite, de exemplu, tarifarea proportionala a serviciilor precum incalzirea si aerul conditionat catre clientii dintr-o cladire cu mai multe spatii ocupate. Acest lucru i-ar transforma pe chiriasi in cetateni responsabili, constienti si atenti la consumul de energie, pe cat posibil.
Sistemele de ventilatie HVAC din magazine, scoli, birouri, cladiri publice, fabrici si instalatii maritime si sectorul rezidential ar beneficia toate de o crestere a etanseitatii tubulaturilor. De fapt, orice cladire si-ar imbunatati eficienta energetica pur si simplu prin stoparea pierderilor de aer din tubulatura.
