Statele membre nu au depus suficiente eforturi pentru a actiona ca raspuns la recomandarile specifice fiecarei tari formulate de Consiliul Uniunii Europene intre 2011 si 2018, se arata intr-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeana. Statele membre au abordat integral sau cu progrese substantiale doar aproximativ un sfert din recomandari, in timp ce aproape o treime din recomandari au fost puse in aplicare cu progrese limitate sau nu au inregistrat niciun progres. Desi UE a realizat progrese ample in directia atingerii majoritatii tintelor sale fiscal-bugetare pe termen lung fixate pentru 2020, ea este in urma in ceea ce priveste atingerea obiectivelor vizand reducerea saraciei si cercetarea si dezvoltarea. Pe fondul acordului politic convenit in cadrul Consiliului European in iulie 2020, Curtea subliniaza, de asemenea, nevoia de reforma a modului in care recomandarile specifice fiecarei tari sunt formulate si implementate.Semestrul european este un ciclu anual de coordonare a politicilor economice si fiscal-bugetare din cadrul UE. In urma acestui proces, rezulta recomandari specifice fiecarei tari, pe care Consiliul le adreseaza fiecarui stat membru pe baza propunerilor formulate de Comisie. Curtea a examinat daca Comisia a pus in aplicare in mod eficace procedurile menite sa consolideze supravegherea politicilor statelor membre. Curtea a examinat in detaliu aplicarea acestor proceduri pentru Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Italia si Tarile de Jos.
„Prin intermediul semestrului european, Comisia a prezentat o analiza solida a progresului economic pentru statele membre si a propus recomandari specifice relevante in atentia acestora”, a declarat domnul Alex Brenninkmeijer, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „Totusi, Comisia ar trebui sa isi consolideze accentul pus pe rata in general scazuta de punere in aplicare a recomandarilor. In ultimii zece ani, s-ar fi putut acorda o atentie mai mare domeniilor precum reducerea saraciei si cercetarea si dezvoltarea”.
Doar 26 % din recomandari au fost puse in aplicare integral sau cu progrese substantiale, in timp ce 44 % au fost puse in aplicare cu unele progrese si restul de 30 % au fost puse in aplicare cu progrese limitate sau nu au inregistrat niciun progres. Mai mult, Comisia nu a recurs la toate prerogativele sale pentru a-si consolida recomandarile atunci cand nu se realizase niciun progres substantial timp de mai multi ani.
Progresele inregistrate in directia atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 fusesera, in general, satisfacatoare pentru nivelul de ansamblu al UE, dar neuniforme intre statele membre. La nivelul UE, pentru sase dintre cele opt obiective stabilite pentru 2020 in domenii-cheie – unul privind ocuparea fortei de munca, trei privind energia si doua privind educatia–, era probabil ca acestea vor fi indeplinite. Totusi, obiectivele privind reducerea saraciei si cercetarea nu vor fi indeplinite, date fiind progresele lente cauzate de criza financiara din 2008 si, respectiv, de cheltuielile limitate privind cercetarea si dezvoltarea ale statelor membre. Cu toate acestea, Comisia nu a formulat intotdeauna recomandari in atentia statelor membre care nu realizau progrese in atingerea obiectivelor din aceste domenii. De exemplu, Curtea a identificat cazuri in care inrautatirea situatiei din anumite state membre si impactul crizei financiare ar fi justificat un numar mai mare de recomandari axate in mod direct pe masuri de reducere a saraciei.
Rapoartele Comisiei cu privire la situatia economica a fiecarui stat membru, precum si la progresele realizate de fiecare stat membru in vederea indeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 identifica riscuri importante si servesc ca baza adecvata pentru recomandarile specifice fiecarei tari. Totusi, in pofida deciziei din 2015 a Comisiei de a asigura o mai buna directionare a recomandarilor prin reducerea numarului acestora, anumite recomandari formulate in ultimii ani fac referire in continuare la un mix de probleme si la dimensiuni de politica nelegate intre ele. In plus, recomandarile sunt insuficient corelate cu modul in care fondurile UE sunt utilizate pentru sprijinirea reformelor din statele membre. De asemenea, Comisia nu reuseste adesea sa explice in mod clar de ce anumite reforme, si nu altele, au fost considerate prioritare la momentul la care recomandarile au fost formulate. In acelasi timp, programele de reforma ale statelor membre nu contin intotdeauna explicatii clare ale modului in care se intentioneaza ca reformele si masurile propuse sa raspunda recomandarilor si sa duca la indeplinirea obiectivelor UE.
Curtea recomanda Comisiei sa consolideze:
- accentul pus de procesul semestrului european pe dimensiunile sociale si de cercetare; - punerea in aplicare si monitorizarea recomandarilor specifice fiecarei tari;
- legatura dintre fondurile UE si recomandari;
- modul in care sunt formulate recomandarile;
- orientarile sale si evaluarile pe care le efectueaza cu privire la programele nationale de reforma
Pentru informatii suplimentare, click aici!
