RO EN
Coșul este gol

BNR: Cresterea costurilor de productie si a fortei de munca sunt probleme presante

La nivel agregat, companiile chestionate in sondajul Bancii Nationale a Romaniei - BNR privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (raport ce apare de doua ori pe an) apreciaza ca, in cea mai recenta perioada analizata (aprilie-septembrie 2018), problemele specifice au fost resimtite intr-o maniera mai putin acuta, rezultatele fiind sustinute de cresterea economica inregistrata pe plan intern si de costurile de finantare care sunt, in continuare, la un nivel relativ redus. Cu toate acestea, unele preocupari legate de evolutia mediului de afaceri se mentin. Nivelul ridicat al fiscalitatii si impredictibilitatea mediului fiscal continua sa domine clasamentul celor mai presante probleme pentru companii. O alta provocare o reprezinta problemele legate de cresterea costurilor cu forta de munca si a celor de productie, care raman in topul celor mai importante probleme pentru companii, ca urmare a presiunilor generate de majorarile salariale. In alta ordine de idei, intentiile companiilor privind contractarea unui credit s-au mentinut neschimbate comparativ cu exercitiul anterior. Astfel, 62% dintre companii nu ar lua un credit in lei, iar 66% nu ar lua un credit in euro, indiferent de costul acestora, deoarece intentioneaza sa isi reduca gradul de indatorare. In continuare, capacitatea companiilor de a face fata unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii este redusa. Mai mult de jumatate din managerii firmelor chestionate care au credite in lei au raspuns ca o majorare cu pana la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea si/sau capacitatea de rambursare a creditului. Similar, cea mai mare parte a companiilor care detin credite in euro apreciaza ca activitatea acestora ar fi semnificativ afectata daca rata dobanzii ar creste cu pana la 3 puncte procentuale”, se precizeaza in cercetarea BNR.
O imbunatatire a predictibilitatii factorilor de ordin fiscal ar influenta pozitiv mediul de afaceri din Romania
Tot in sondajul semestrial privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania se mai arata ca „nivelul ridicat al fiscalitatii si impredictibilitatea mediului fiscal continua sa domine clasamentul celor mai presante probleme pentru companii. Astfel, cei doi factori au fost considerati de 60% si, respectiv, de 59% dintre managerii companiilor ca avand o influenta semnificativa asupra activitatii lor. Acesti factori se prezinta ca fiind cei mai presanti indiferent de dimensiunea companiilor sau de sectorul in care activeaza acestea. In acest context, se contureaza nevoia unei imbunatatiri a predictibilitatii factorilor de ordin fiscal care influenteaza mediul de afaceri din Romania. O alta provocare este reprezentata de problemele legate de cresterea costurilor cu forta de munca si a celor de productie, care se mentin in topul celor mai presante probleme pentru companii, ca urmare a presiunilor generate de cresterile salariale. In exercitiul curent, procentul companiilor care considera aceasta problema ca avand un impact foarte mare, respectiv mare se ridica la 43% (relativ constant comparativ cu perioada octombrie 2017 – martie 2018). Cresterea costurilor de productie si a celor cu forta de munca afecteaza in cea mai mare masura companiile din sectorul agricol si pe cele din industrie (50%, respectiv 49%). Constrangerile firmelor in a gasi personal adecvat continuarii activitatii au capatat o amploare mai mare fata de exercitiul precedent. Aceasta constatare este in stransa corelatie cu provocarea mentionata anterior privind cresterea costurilor cu salariile. Disponibilitatea fortei de munca bine pregatite este considerata o problema presanta de 42% dintre companii (in crestere de la 38% potrivit rezultatelor sondajului derulat in perioada octombrie 2017 – martie 2018). Un potential impediment in dezvoltarea fortei de munca in Romania il constituie nivelul de pregatire educationala, precum si lipsa de corelare intre formatori si cerintele de pe piata muncii. In acelasi timp, diminuarea ofertei de munca are loc si pe fondul unei migratii importante in randul persoanelor in varsta de munca. Pentru a reduce fenomenul migratiei este necesara crearea unui mediu de afaceri stabil printr-un cadru legal si de reglementare care sa incurajeze cultura antreprenoriala, precum si prin imbunatatirea calitatii infrastructurii si a capitalului uman. In plus, mai pot fi implementate politici pentru incadrarea pe piata muncii a unei proportii mai ridicate din populatia inactiva si integrarea mai eficienta a tinerilor pe piata muncii sau incurajarea intoarcerii in tara prin crearea de alternative sustenabile in Romania. Diferentele din punct de vedere al dimensiunii companiilor arata faptul ca lipsa personalului calificat se rasfrange intr-o mai mare masura asupra companiilor mari, avand in vedere ca 60% dintre acestea resimt acest obstacol ca fiind unul major in desfasurarea activitatii, fata de 42% in cazul IMM. La nivel de sector de activitate, companiile din industrie sunt afectate in cea mai mare masura de deficitul de personal calificat (51% dintre acestea), in timp ce firmele din agricultura si comert sunt afectate intr-o proportie mai mica de lipsa de personal (40%). In cazul exportatorilor, problemele de recrutare a personalului calificat reprezinta principalul obstacol in desfasurarea activitatii. Problemele legate de lipsa cererii au scazut in importanta, cererea fiind sustinuta de cresterea inregistrata de consumul populatiei. Comparativ cu exercitiul din perioada octombrie 2017 – martie 2018, 29% dintre companii au considerat lipsa cererii un impediment in activitatea lor (34% in sondajul anterior). Acest factor are un impact cu atat mai scazut cu cat dimensiunea companiei este mai mare (16% in cazul corporatiilor, respectiv 29% in cazul IMM). Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, lipsa cererii afecteaza mai mult companiile din industrie si comert (32%, respectiv, 34%). Disciplina la plata s-a diminuat ca importanta in clasamentul obstacolelor intampinate de companii. Procentul companiilor care considera disciplina la plata o problema presanta cu care s-au confruntat in ultimele 6 luni este in scadere fata de sondajul precedent (24%, fata de 28%). Disciplina financiara laxa continua sa reprezinte o vulnerabilitate structurala importanta in ceea ce priveste sectorul companiilor”.
Cum percep firmele accesul la finantare?
Potrivit specialistilor BNR, accesul la finantare reprezinta una dintre cele mai putin presante probleme cu care se confrunta companiile, dupa procesul de insolventa (propriu sau al partenerilor comerciali). „Acest lucru se explica, pe de-o parte, prin prisma costurilor de finantare reduse, iar pe de alta parte, ca urmare a reluarii la un nivel redus a activitatii investitionale dupa perioada de criza financiara. Astfel, doar 14% dintre firme considera accesul la finantare ca fiind un impediment, acest nivel fiind relativ constant fata de sondajul din perioada octombrie 2017 – martie 2018. De asemenea, nu sunt variatii considerabile nici in functie de dimensiune sau de sectorul de activitate al firmelor. In schimb, companiile care au credite neperformante sunt afectate intr-o masura mult mai mare de acest obstacol, asemanator nivelului din sondajul anterior. Rezultatele sondajului sunt in conformitate cu cel mai recent raport Doing Business realizat de Banca Mondiala, care arata ca, la nivel regional, Romania se situeaza pe cel mai bun loc privind accesul la finantare, masurat prin usurinta de a obtine un credit. In ceea ce priveste procesul de insolventa, desi numarul firmelor aflate in aceasta stare la finalul lunii septembrie 2018 a ramas relativ constant fata de aceeasi perioada a anului anterior, exista totusi spatiu de imbunatatire a cadrului legislativ existent. Revizuirea mecanismelor de intrare si iesire de pe piata a firmelor poate fi, de asemenea, de natura sa contribuie la sprijinirea spiritului antreprenorial si la utilizarea mai buna a resurselor din economie”, se mai precizeaza in analiza semestriala de conjunctura a BNR.
S-ar impune finantarea companiilor pentru a sustine proiectele acestora de investitii
Analizand intentiile companiilor privind contractarea unui credit, analistii bancii centrale afirma ca acestea s-au mentinut neschimbate comparativ cu exercitiul anterior. Astfel, 62% dintre companii nu ar lua un credit in lei, iar 66% nu ar lua un credit in euro, indiferent de costul acestora, deoarece intentioneaza sa isi reduca gradul de indatorare. Doar 1% dintre firme ar contracta un credit indiferent de costul acestuia, atat in lei, cat si in euro. „In conditiile in care cererea de imprumuturi din partea companiilor a continuat sa se majoreze, orientarea institutiilor de credit catre acest sector, inclusiv prin ajustarea produselor existente la momentul actual sau dezvoltarea unor strategii tintite specificului firmelor, poate crea premise pentru cresterea sustenabila a nivelului intermedierii financiare. Totodata, institutiile financiare s-ar putea indrepta intr-o mai mare masura catre finantarea companiilor pentru proiecte de investitii si intr-o mai mica masura pentru nevoile curente ale acestora. Conform raspunsurilor primite, rata dobanzii maxima acceptabila la creditele in lei pentru 21% dintre companii era de 2,5%, iar pentru 11% din firme era de 4,5%. Aceste valori ale cererii potentiale difera semnificativ de costurile practicate pe piata. Conform datelor la septembrie 2018, rata medie a dobanzii la creditele in lei aflate in stoc, contractate de catre companiile din Romania, era de 7,6%. Pentru creditele in euro situatia este relativ asemanatoare. Chiar daca rata medie a dobanzii la creditele contractate in euro a fost in septembrie 2018 de 3,3%, doar 4% dintre companii ar fi dispuse sa se imprumute cu o rata a dobanzii mai mare de 3%. Companiile ar prefera, in proportie de 21%, sa se imprumute in euro cu o rata a dobanzii de maximum 1,5%, iar 9% dintre companii ar accepta un credit in euro cu o dobanda situata intre 1,5% si 3%”, se mai precizeaza in raportul semestrial al bancii centrale.
Firmele mari obtin credite in conditii avantajoase
Dupa cum arata expertii BNR, potrivit raspunsurilor companiilor care detin credite in lei, 64% dintre acestea s-au imprumutat la o rata a dobanzii intre 3% si 7%, in timp ce 17% dintre firme au contractat credite la o dobanda de sub 3%. „Mai mult de jumatate din companiile chestionate care au credite in lei au raspuns ca o majorare cu pana la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea si/sau capacitatea de rambursare a creditului. Similar rezultatelor exercitiului precedent, cea mai mare parte a companiilor care detin credite in euro afirma ca s-au imprumutat cu o dobanda situata intre 2% si 4% (45% din firme). Aproape 58% dintre firmele care au contractat credite in euro apreciaza ca activitatea companiei ar fi semnificativ afectata daca rata dobanzii ar creste cu pana la 3 puncte procentuale. Analizand in structura, firmele de dimensiuni mari se imprumuta atat in lei, cat si in euro in conditii mai avantajoase, comparativ cu IMM. Insa, 55% dintre IMM si 51% din corporatii ar fi afectate daca dobanda la creditele contractate in lei s-ar majora cu pana la 3 puncte procentuale. De asemenea, in cazul creditelor in euro, pentru 59% din IMM si pentru 58% din firmele de mari dimensiuni activitatea economica si/sau capacitatea de rambursare a creditelor detinute ar fi semnificativ afectata daca rata dobanzii ar inregistra un avans de pana la 3 puncte procentuale”, se precizeaza in raportul semestrial al BNR.
Perceptii diferite cu privire la impactul cursului de schimb
In raportul semestrial al bancii centrale se mai subliniaza ca posibila depreciere a monedei nationale ar avea efecte mixte asupra companiilor. „Astfel, 42% dintre companii (in crestere fata de exercitiul anterior) au declarat, pe de-o parte, ca nivelul cursului de schimb, la momentul completarii chestionarului, le afecteaza activitatea. Pe de alta parte, 31% dintre firme considera ca niciun nivel al cursului de schimb nu le-ar afecta activitatea economica. Avand in vedere ponderea insemnata a companiilor a caror activitate este afectata de variatiile cursului de schimb, o solutie de minimizare a acestui risc ar putea fi orientarea cu precadere catre imprumuturi in lei, inclusiv din perspectiva refinantarii creditelor curente. Importatorii, intr-o mai mare masura comparativ cu exportatorii, apreciaza ca daca nivelul cursului de schimb ar depasi nivelul de 4,8 lei pentru 1 euro le-ar fi afectata semnificativ activitatea. Intr-o pondere mai ridicata decat in exercitiul anterior, o mare parte dintre companiile care detin credite in lei, precum si dintre cele care au contractat credite in euro considera ca nivelul din septembrie 2018 al cursului de schimb le afecteaza semnificativ activitatea (43%, respectiv 42%). Comparativ cu sondajul precedent, s-a mentinut relativ stabila ponderea companiilor care apreciaza ca niciun nivel al aprecierii monedei nationale nu ar fi de natura a le afecta activitatea (41% in septembrie 2018, respectiv 42% cu un an in urma). Exportatorii considera ca ar fi mai afectati fata de importatori in cazul unei eventuale aprecieri a leului (53% dintre exportatori, respectiv 45% dintre importatori)”, concluzioneaza expertii BNR.
***
Dupa ce au renuntat, din decembrie 2013, la publicarea buletinelor lunare de conjunctura, expertii Bancii Nationale a Romaniei – BNR au continuat sa dea publicitatii o serie de informatii asemanatoare, cuprinse, pe de-o parte, in sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (ce apare de doua ori pe an), iar pe de alta parte, in sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei (cu o frecventa de aparitie de patru ori pe an).
Primul sondaj, efectuat semestrial asupra unui esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, din care circa 86% sunt IMM, iar corporatiile se includ exhaustiv, in functie de domeniul de activitate, a fost publicat in decembrie 2018, iar datele din cadrul celui de-al doilea au fost prezentate deja in luna noiembrie a anului trecut.
Dupa cum se cunoaste, in sondajul semestrial al bancii centrale, firmele din sectorul de constructii sunt relativ bine reprezentate, astfel incat perceptia managerilor acestora asupra diverselor aspecte economice, de piata, ale relatiei cu mediul bancar etc. poate fi luata in considerare ca fiind definitorie pentru ramura respectiva, la nivel national. Si aceasta pentru ca, din toate cele aproape 11.000 de companii respondente, 3% activeaza in agricultura, 24% in industrie, 27% in servicii si utilitati, 10% in constructii si imobiliare, respectiv 36% in comert. Dupa regiunile de dezvoltare, esantionul celor 11.000 de companii se structureaza astfel: 10% in Nord-Est, 9% in Sud-Est, 11% in Sud-Muntenia, 5% in Sud-Vest, 9% in Vest, 14% in Nord-Vest, 13% in Centru, 4% in Ilfov, respectiv 24% in Bucuresti. Potrivit BNR, „sondajul privind accesul la finantare surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii, perceptia privind costul finantarii, nivelul maxim suportabil privind rata dobanzii si efectele unor posibile dinamici nefavorabile a ratei dobanzii, precum si perceptia asupra implicatiilor unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei nationale”. Informatii suplimentare, la www.bnr.ro

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter