Arhitectura si cerintele de proiectare a cladirilor administrative si comerciale (sedii de companii, birouri) migreaza rapid catre realizarea de constructii eficiente energetic, inteligente si performante. Tendinta aceasta este confirmata de activitatea companiei TECTO Arhitectura, ale carei proiecte realizate in ultimii ani se incadreaza, in majoritate, in aceste categorii. In prezent, arhitectii au in lucru mai multe case in standard pasiv, aflate in diverse faze de proiectare si constructii, module de cazare si o cladire de birouri nZEB si studii pentru pavilioane off-grid care sa nu depinda de racordul la utilitati. Noul sediu al companiei, care va fi operational din vara acestui an, este conceput a fi chiar o emblema pentru Tecto, fiind un proiect retrofit de conversie si extindere a unei case din anii ’30, in care sunt pastrate nealterate elementele arhaice si substratul de autenticitate al carcasei originale, imbogatita insa cu elemente constructive contemporane si aliniate la standardele de performanta pe care arhitectii de la Tecto si le-au insusit si asumat pentru toate proiectele lor.Tecto Arhitectura s-a infiintat in urma cu 17 ani si are, in prezent, patru arhitecti care coordoneaza proiectele. Doi dintre acestia, Sabrina Ene-Butnariu si Sergiu Catalin Petrea, managing partners, au ales sa prezinte principalele proiecte la care lucreaza si modul in care vad viitorul in arhitectura si proiectare.
- La ce proiecte lucrati in prezent?
Sabrina Ene-Butnariu: Anul acesta urmeaza sa finalizam campusul Scolii Germane in Bucuresti, proiect castigat prin concurs in 2016. Primele 6 corpuri (cresa, gradinita, scoala primara, gimnaziu, liceu si administratie) au fost deja receptionate, au ramas de finalizat cantina si sala de sport care, din estimarile noastre, vor fi operationale in vara aceasta. Ne apropiem cu pasi rapizi de predarea "la cheie" in judetul Bacau a unei cladiri de birouri realizate integral pe structura de CLT (Cross Laminated Timber) in standard Multi-Comfort House si am inceput proiectarea unei alte cladiri de birouri nZEB (nearly zero energy building) in judetul Bistrita, tot pe structura de CLT. De fapt, CLT-ul, materialele si tehnologiile sustenabile orientate catre eficienta energetica reprezinta laitmotivul biroului nostru de mai bine de un deceniu. Daca in primii nostri ani de activitate solicitarile pentru cladiri "verzi" erau sporadice si aveau o aura extravaganta, cu trecerea timpului atentia pietei a migrat treptat catre zona de constructii performante. In momentul de fata majoritatea absoluta a clientilor care ne calca pragul vor cladiri "smart", automatizate, sustenabile si conformate cat mai judicios din punct de vedere al consumului de energie. Ca atare, avem in lucru mai multe case in standard pasiv (pe unele urmeaza sa le receptionam in curand, pe altele sa le autorizam, iar la cateva abia am inceput studiile preliminare), module de cazare nZEB si studii pentru pavilioane off-grid care sa nu depinda de racordul la utilitati. As incheia lista cu proiectul propriului nostru sediu, in care speram sa ne mutam pana la vara, un proiect retrofit de conversie si extindere a unei case din anii '30. Este un proiect drag noua, in care ne-am straduit sa negociem cuviincios intre valori pe alocuri conflictuale, pe de o parte reflexul de a pastra nealterate elementele incarcate de farmec arhaic si substratul de autenticitate al carcasei originale, pe de alta parte impulsul de a sincroniza cladirea cu exigentele contemporane si a o alinia la standardele de performanta pe care le-am enuntat ca laitmotiv al biroului Tecto.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2020 si ce estimari aveti pentru perioada urmatoare?
Sergiu Catalin Petrea: Anul 2020 este greu de incadrat din punct de vedere al evolutiei biroului. Desi intern am avut flux continuu de lucru, fie el de tip home-office, mixt sau cu prezenta fizica, rapiditatea cu care s-au instaurat restrictiile de interactiune fizica a provocat o regandire a modelului de business sub doua aspecte extrem de importante: relatia cu colaboratorii (proiectanti, executanti sau furnizori) si relatia cu clientii. La primul aspect, solutionarea a fost mai usoara, prin faptul ca deja utilizam metode de proiectare cu softuri dedicate, care ne permiteau o comunicare buna cu colaboratorii si controlul integrat al procesului, iar emergenta unor aplicatii care favorizeaza comunicarea la distanta permitea rezolvarea situatiilor de executie fara prezenta fizica. Pentru partea de comunicare cu clientii adaptarea a fost mai dificila, pentru ca, in majoritatea cazurilor, acestia nu erau familiarizati cu rigoarea procedurilor de lucru online si acest lucru s-a resimtit in lacune de comunicare si cresterea timpilor de decizie. Pentru anul in curs inca nu ne am reusit sa facem estimari de dezvoltare coerenta, pentru ca se resimt inca disfunctiile din anul precedent, pe care incercam sa le gestionam: intarzieri sau stagnari de proiecte, modificari aparute in unele deja aflate in executie si care necesita reautorizare, modificarea impredictibila a cadrului legislativ. Totusi, abordam optimist noul an si vedem o reala oportunitatea in orientarea pe care o sesizam la o anumita categorie de clienti in a se indrepta spre solutii de locuinte performante energetic, confortabile si sanatoase, dotate la un nivel ridicat cu sisteme de automatizare si control al calitatii ambientului interior.
- Ati inregistrat modificari in ceea ce priveste cererea de proiecte in ultimele 12 luni?
SCP: Cererea de proiecte a crescut in zona de rezidential unifamilial, pe fondul migrarii catre zone peri-urbane si alegerea de tipuri de case care sa permita lucrul la distanta din confortul locuintei si existent unor spatii verzi in proxima vecinatate a acestora, unde relaxarea sau joaca sa se elibereze de sub rigorile starii de urgenta. De asemenea, avem discutii importante pentru proiecte din sfera educationala, unde am acumulat un portofoliu destul de inchegat. Proiectele din domeniul HORECA insa au "inghetat" in marea lor majoritate sau au fost fortate sa se reinventeze in totalitate.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori?
SEB: Este dificil de sustinut o retorica a "tendintelor" pentru perioada imediat urmatoare. Schimbarile de paradigma in arhitectura au tins sa se cristalizeze de-a lungul unor generatii intregi, nicidecum de la un an la altul. Nici pandemiile, nici alte transformari suferite de societate - fie ca e vorba de confruntarea cu noi realitati sociale fie de noi ambitii creatoare generate de largirea paletei de posibilitati constructive odata cu aparitia de materiale si tehnologii noi - nu au accelerat viteza de metamorfoza a arhitecturii. Au trecut mai bine de 40 de ani de la prima conferinta mondiala pe teme climatice, mai bine de 30 de ani de cand a fost construita prima casa pasiva ca replica la problemele de mediu si, iata-ne, cateva decenii mai tarziu departe de a ne fi insusit practici curative in abordarea la scara larga a proiectelor de constructie. A fost nevoie de niste zeci de ani ca directivele europene sa reglementeze targetul de eficienta energetica pentru fondul construit. In tara noastra, actualizarea Legii nr. 372 care impune respectarea standardului nZEB inca surprinde o piata de proiectare in care sunt foarte putine birouri cu experienta reala si know-how-ul necesar conformarii sustenabile a cladirilor.
Arhitectura este, indubitabil, tributara unei forme de inertie, iar lentoarea in era vitezei este taxata ca un handicap. Totusi, ar fi nedrept sa omitem in totalitate ca aceeasi lentoare este cea care a permis evitarea unor replici pripite si a acordat ragazul unor raspunsuri asumate cu maturitate, filtrate critic. Domeniile care au reactionat cel mai rapid la schimbarile din societate au fost cele mai susceptibile la gafe si vulnerabile la impasuri. Parcursul evolutiv al arhitecturii este rezultatul unor silogisme, nu al unor capricii sau trenduri volatile.
- Folositi modul de lucru BIM? In ce mod v-a influentat lucrul?
SEB: Toate proiectele noastre sunt circumscrise modului de lucru BIM. Modelarea 3D o realizam mereu in cea mai recenta versiune de Archicad, in care aducem .ifc-urile primite de la specialitati si completam fiecare element al constructiei cu clasificarile, proprietatile si performantele tehnice specifice. Practic, avem permanent pe calculator o replica completa, detaliata, fidela viitoarei cladiri cu mult inainte de a incepe santierul. Acest lucru ne permite sa asiguram o buna coordonare intre toti actorii implicati in constructie si sa minimizam "surprizele" aparute pe santier. Investim constant in software-uri de ultima ora si cursuri de dezvoltare profesionala, iar modul de lucru BIM ne-a permis sa abordam cu succes proiecte de anvergura care, prin metodele traditionale, ar fi depasit capacitatea de gestionare a unui birou mic de arhitectura.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii?
SCP: Credem ca digitalizarea a permis atingerea unui nivel mai ridicat de control al procesului de proiectare integrata si de supervizare a executiei independent de prezenta fizica pe santier. Tehnologiile de lucru si softurile tot mai complexe ajuta procesul de comunicare intre specialisti, dar se izbesc de o relativa inertie in procesul de implementare. Problema principala este legata de faptul ca domeniul constructiilor este unul refractar la o evolutie rapida. Se poate vedea cu usurinta ca, desi viata cotidiana a fost impregnata de tehnologie si digitalizare, modul nostru de a construi nu s-a schimbat radical in ultimele sute de ani, iar modelele arhetipale de edificare au un proces extrem de lent de evolutie, datorat, in parte, costurilor extrem de ridicate si lipsei de personal calificat - ne referim aici la implementarea pe scara larga a unor metode inovatoare cum ar fi printarea 3D, utilizarea de materiale cu schimbare de faza, sisteme energetice bazate exclusiv pe utilizarea radiatiei solare si modele structurale reversibile sau adaptabile in timp.
- Care considerati ca sunt primele lectii pe care ar trebui sa le invatam dupa experienta inedita a anului 2020?
SCP: Daca ar fi sa sintetizam experienta acumulata in cadrul biroului in perioada de cand s-a instaurat criza sanitara, am putea spune ca modelul de business cere solutii mai rapide (prefabricarea si edificarea rapida au devenit frecvente), mai performante (nu doar energetic, ci si din punct de vedere al sigurantei si confortului dorit), mai inteligente (solutii adaptate din proiect la buget si personalizate pentru flexibilitate si control digital) si mai sanatoase (cu mai multa atentie pentru calitatea mediului interior dar si pentru utilizarea materialelor naturale si a solutiilor prietenoase cu mediul inconjurator). Pe planul profesiei, este necesara o reconsiderare a principiilor de abordare a spatiului construit, pentru ca trebuie regandit discursul oficial bazat pe interactiune si socializare fizica din mediul urban, iar abordarea critica a unor programe se va reaseza pe alte fundamente - ne referim la functiuni cu o larga dezvoltare (spatiile de cazare, de retail sau de birouri), la cele greu incercate de pandemie (sanatate, invatamant) sau cele cu o complexitate particulara (aeroporturi, transport in comun).
Sabrina Ene-Butnariu este absolventa a Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, cu diploma de arhitect si master integrat. Arhitect cu drept de semnatura, ea a obtinut certificarea de Passive House Designer acordata de catre Passive House Institute din Dramstadt, dar si numeroase premii atat la concursurile la care a participat cu echipa TECTO, cat si la concursurile la care a participat independent, dintre care cel mai prestigios este concursul international YAC (Young Architects Competitions) destinat tinerilor arhitecti sub 35 ani, la care a castigat premiul al III-lea, in 2018.
Sergiu Catalin Petrea este lector in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, cu diploma de studii aprofundate de Proiectare Avansata din 2005. Este doctor in arhitectura din 2011, titlu insusit cu tema «Arhitectura in conditii de urgenta», membru in board-ul de administrare al Asociatiei Romane pentru Dezvoltare Locala Durabila, dar si membru in Consiliul National al Ordinului Arhitectilor din Romania.
