 |
Serban Sturdza (60 de ani) Functia: presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR); Experienta profesionala: sef la sectia de Urbanism din cadrul Institului de Proiectare din Timisoara, cadru didactic invitat la Universitatile de Arhitectura din Timisoara si Bucuresti, fost presedinte al Uniunii Arhitectilor din Romania; Studii: a absolvit, in 1971, Facultatea de Arhitectura si Urbanism «Ion Mincu» din Capitala. |
| Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) este o organizatie de tip ONG, infiintata prin lege, care are ca scop principal asigurarea calitatii in derularea procesului de proiectare / arhitectura in diversele etape ale executiei unei constructii, incepand de la proiect si realizare, pana la partea de urbanism si sistematizare a teritoriului. Totodata, OAR da dreptul de semnatura in cazul unor documentatii de autorizatii de construire. In cadrul organizatiei sunt aproximativ 5.500 de arhitecti. | |
- Caracterizati piata autohtona a constructiilor.
- In prezent, se construieste foarte mult, insa, multe dintre aceste proiecte sunt de calitate indoielnica. In plan urbanistic, daca ne referim la modul in care este conceput un oras, este mai grav, deoarece o mare parte din documentatiile anterioare nu se respecta si se anuleaza prin altele care se succed. Caracteristic pentru piata constructiilor din Romania este faptul ca, de multe ori, prevederile Planurilor Urbanistice Generale sunt infirmate prin Planurile Urbanistice Zonale, ceea ce determina unele «anomalii», cum ar fi: densitati prea mari, inaltimi exagerate, necompatibilitati intre cladiri. Arhitectii si OAR ar trebui sa poata da solutii sau sa faca anumite rapoarte dar, in prezent, proiectele nu sunt gestionate. Este o perioada fasta pentru constructori si arhitecti. Consider ca, in domeniul constructiilor, nu se respecta standardele europene si va trebui sa alocam fonduri importante pentru a repara ceea ce realizam acum.
- Cu ce probleme se confrunta arhitectii din Romania?
- Exista lucrari pe care arhitectii romani le pierd sau la care nu au acces din cauza ca nu sunt asigurati profesional, precum cei din strainatate. La o investitie importanta, finantatorul vrea sa aiba siguranta ca persoana care ii elaboreaza proiectul poate sa plateasca pentru greselile facute si poate garanta remedierea acestora dintr-un fond cu destinatie speciala. Un alt aspect este reprezentat de pregatirea continua, in sensul specializarii intr-un anumit domeniu. Tototdata, trecerea de la facultate la profesie trebuie facuta cu mare responsabilitate.
- Precizati cateva dintre problemele intampinate in activitatea desfasurata.
- Unul dintre impedimente este reprezentat de dificultatea structurarii profesiei, in sensul acordarii unor proiecte de calitate atata timp cat nu avem un control asupra a ceea ce concep arhitectii pe calculator sau plansete. O alta dificultate este aceea ca nu in toate localitatile mari in care se construieste masiv exista un arhitect-sef. Din acest punct de vedere, misiunea noastra este sa incurajam, prin diverse modalitati, ca aceasta institutie sa fie intarita. Trebuie sa existe arhitecti-sefi in administratie, competenta lor profesionala ajutand la tot ceea ce inseamna urmarie a unui proiect, control, intocmire de acte. De asemenea, se mai poate mentiona si felul in care se realizeaza selectia licitatiilor, deocamdata punandu-se mai mare accent pe pret, nu pe concept.
- Cum poate fi solutionata lipsa spatiilor de parcare din Bucuresti?
- Exemplele din alte tari europene ilustreaza faptul ca, daca stabilesti o interdictie de circulatie pentru a fluidiza traficul, trebuie sa asiguri, in primul rand, un transport in comun eficient si comod, completat cu o circulatie alternativa. Largirea strazilor nu este o solutie. Informatii suplimentare, la www.oar.org.ro
