Concept Structure a incheiat anul 2021 cu o crestere de 25% a cifrei de afaceri fata de nivelul din 2020. Compania si-a consolidat pozitia pe piata, a adaugat in portofoliu clienti si proiecte noi, a continuat colaborarile cu clienti existenti in noile lor dezvoltari si a accesat noi tipuri de proiecte, crescandu-si aria de expertiza.Pentru anul 2022, ing. Cristian Nastase, partener fondator al societatii, se asteapta la o crestere atat a cifrei de afaceri inregistrate, cat si suprafetei totale proiectate in cadrul biroului, avand in vedere ca contractele in curs si santierele pentru care asigura asistenta tehnica reprezinta proiecte cu o suprafata cumulata de circa un milion de metri patrati. Printre proiectele contractate recent de Concept Structure se afla etapele 2 si 3 ale complexului de birouri U Center Bucuresti, ansamblurile rezidentiale Stejarii 2, Gran Via Marina Constanta, Vulcan Residence Bucuresti, Mall Moldova Iasi, New Sky Residence Bucuresti, City Point Avionului Bucuresti, UP-Site Bucuresti, dar si extinderea Promenada Mall Bucuresti cu spatii pentru birouri.
- Ati lucrat la foarte multe proiecte in ultima perioada. Care considerati ca au fost cele mai provocatoare pentru proiectantii Concept Structure?
- Dupa blocarea proiectelor de birouri de la inceputul pandemiei, rezidentialul si logisticul au reusit sa ne conduca catre crestere fata de anii precedenti. Cererea de proiecte s-a mentinut constanta, iar ceea ce ne-a ajutat foarte mult a fost capacitatea de a ne implica intr-o diversitate de proiecte de cladiri rezidentiale, de birouri si logistice. Participam, de asemenea, la multe concursuri de solutii bazate pe value engineering, la invitatii din partea firmelor de constructii consacrate.
Toate proiectele vin cu provocari carora le facem fata cu brio si avem mereu in vedere sa accesam noi piete, cum a fost cazul proiectului santierului naval din Tulcea. Evolutia mondiala a transporturilor maritime impune necesitatea dezvoltarii investitiilor realizate in domeniul infrastructurilor portuare din Romania. Astfel, impactul economic semnificativ al evolutiei industriei navale genereaza provocari ingineresti deosebite din punct de vedere al structurilor de manipulare a echipamentelor si a produselor componente si finite - nave de mari dimensiuni. Reconversia structurala a santierului naval Vard Fincantieri, din Tulcea, parte a unei investitii de aproximativ 100 milioane de euro, a constat in modernizarea procesului de fabricare si manipulare, deservind constructii navale de pana la 24.000 de tone. Dezvoltat in anul 1975, santierul naval Tulcea a fost supus de-a lungul timpului diferitelor perioade de exploatare si va fi incorporat in cadrul reconversiei structurale. Totodata, in vederea eficientizarii procesului de productie, extinderile aferente cheurilor si infrastructurii noilor cai de rulare - filele I si II - impreuna cu infrastructura macaralei Goliath, avand o capacitate de 700 TF, reprezinta elemente notabile in cadrul amenajarii portuare propuse, date fiind particularitatile proiectului.
Printre proiectele deosebite la care lucram se afla si cladirea de birouri U Center, faza a doua. Ansamblul are prevazute functiuni de interes general specifice unui centru de afaceri, functiuni publice reprezentative de importanta submunicipala si sedii ale unor organisme internationale, dar si de interes zonal - europene si amenajari publice. Pentru cladirea de birouri de clasa A (3S+P+8E+E9-tehnic) am propus o structura de rezistenta realizata din pereti individuali si cuplati din beton armat, respectiv cadre de beton armat dispuse pe ambele directii. Suprafata construita pentru faza a doua este de aproximativ 60.000 mp. Beneficiarul acestei investitii este Forte Partners, iar proiectul de structura a fost intocmit pe baza planului de arhitectura propus de firma Chapman Taylor, reprezentat de arh. Igor Bergmann, si Deco Architects, prin arh. George Cristescu.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, efectele pandemiei legate de cresterea preturilor din domeniul constructiilor? Ati observat o reducere a cererii de proiecte, in acest context?
- Impactul pandemiei s-a resimtit in primele luni de la aparitie, in special in martie 2020, cand majoritatea proiectelor de birouri s-au stopat. Noi lucram, in acel moment, in diverse zone din Bucuresti, la 6 mari dezvoltari office sau mixed use. Cererea s-a mutat mai apoi preponderent catre rezidential, dar da, este adevarat ca preturile pentru materiale au inceput sa creasca semnificativ, crestere ce a trebuit sustinuta prin bugetele globale ale dezvoltatorilor. In acest context, proiectele nu au fost oprite totusi, interesul existand in continuare. Nu am resimtit o reducere in aceste conditii la nivel de proiectare.
Din 2022, a reaparut interes si pentru cladirile de birouri, dezvoltari care s-au oprit brusc la inceputul pandemiei.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Proiectele de amploare pe care le avem in diverse stadii in cadrul biroului indica dezvoltarile mixed use ca o tendinta clara pentru anii ce vor urma. De asemenea, reteta rezidential/office/comercial este intregita acum de gradinite si unitati medicale dezvoltate sub aceeasi umbrela.
In plus, pandemia a condus catre dezvoltarea proceselor de tip work from home. Compania noastra s-a adaptat usor acestei realitati, noi lucrand partial in acest mod deja de cativa ani.
Procesele de proiectare vor introduce preponderent solutiile BIM, care inglobeaza toate specialitatile din dezvoltarea unui proiect, iar procedurile dezvoltarilor vor urma cursul design and build. Vor rezulta, cum deja se intampla, asocieri intre constructori si companii de proiectare capabile sa ofere un produs final coordonat si eficient catre client. Aceste procese confera deja, pe toate pietele externe, eficienta maxima si predictibilitate pentru toti factorii implicati in dezvoltarile imobiliare.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- Digitalizarea are, pana la urma, scopul final de a maximiza predictibilitatea unui buget si a reduce pierderile tehnologice provenite de la toti factorii implicati. Impactul nu poate fi decat unul pozitiv, atunci cand tehnologia inglobeaza intr-un singur proces proiectarea, edificarea si project managementul unei dezvoltari. Ar mai ramane doar partea de autorizatii sa fie, de asemenea, insusita, pentru a se inchide acest cerc/algoritm complet, dar in asteptarea acestui aspect, nici nu poti castiga o partida de sah cu toate piesele pe tabla.
