Zonele cu cel mai mare potential de crestere din judetul Dolj sunt municipiul Craiova, alaturi de zona sa metropolitana, municipiul Calafat, dar si comunele din sudul judetului, cu conditia ca acestea sa beneficieze de atentia sporita a guvernantilor prin programe care sa stopeze desertificarea, precizeaza Dan Radu Ilie Pappa, arhitectul-sef al Consiliului Judetean (CJ) Dolj, intr-un interviu acordat pentru revista Agenda Constructiilor. "In mod firesc, municipiul Craiova, cu zona sa metropolitana, reprezinta principalul pol de dezvoltare, acest fapt fiind datorat cresterii si diversificarii industriei si serviciilor, dar si invatamantului universitar si centrelor de cultura", subliniaza Dan Radu Ilie Pappa. Totodata, specialistul considera ca nu pandemia a afectat semnificativ sectorul constructiilor, ci mai degraba cresterea preturilor la materialele de constructii: "Dificultatile in derularea activitatii au aparut odata cu cresterea brusca, fara precedent, a preturilor materialelor de constructii, dar si cu lipsa fortei de munca". Dan Radu Ilie Pappa este arhitect-sef al judetului Dolj din anul 2007, inainte ocupand functia de arhitect in cadrul Directiei de Urbanism a Consiliului Judetean Dolj, timp de 10 ani. In perioada 1981-1997, domnia sa a lucrat ca arhitect la Trustul de Constructii Industriale Craiova.
- Cum credeti ca se va dezvolta, din punct de vedere arhitectural, judetul Dolj in urmatorii ani?
- Din punct de vedere urbanistic, dezvoltarea judetului Dolj se face in jurul polilor de crestere. In mod firesc, municipiul Craiova, cu zona sa metropolitana, reprezinta principalul pol de dezvoltare, acest fapt fiind datorat cresterii si diversificarii industriei si serviciilor, dar si invatamantului universitar si centrelor de cultura. Un alt pol de crestere urbana poate fi municipiul Calafat, unde podul peste Dunare cu infrastructura aferenta si faptul ca se afla intr-un coridor transeuropean atrage dupa sine dezvoltare, in special in zona serviciilor. O sansa importanta de dezvoltare spatiala o au comunele din sudul judetului, bazata pe bazinele legumicole, piscicole si pe agricultura performanta, cu conditia protejarii acestor zone prin programe guvernamentale care sa impiedice desertificarea.
- Care sunt cele mai mari proiecte de constructii care se dezvolta, in prezent, in judetul Dolj?
- In judetul Dolj, sunt in executie mai multe proiecte importante, cu impact asupra dezvoltarii durabile a zonelor in care sunt implementate. In primul rand, mentionez dezvoltarea Aeroportului International Craiova, unde se afla in derulare extinderea terminalului de pasageri, securizarea perimetrala a incintei, iar pe Programul Operational de Infrastructura Mare a fost depusa cererea de finantare pentru cel de-al doilea terminal de pasageri. Pe partea de infrastructura medicala, avem spitalul Regional de Urgenta Craiova, proiect derulat de Ministerul Sanatatii, care se afla la acest moment in stadiul de achizitii publice privind proiectarea. Se afla in stadiul de pregatire si proiecte de infrastructura rutiera, cum ar fi drumul expres Craiova-Targu Jiu sau centura ocolitoare de Sud a municipiului Craiova. De asemenea, unul dintre cele mai importante proiecte din acest domeniu este Drumul expres Craiova-Pitesti, aflat in faza de executie a lucrarilor. Desigur exista si o serie de dezvoltari imobiliare de amploare, in special in municipiul Craiova si localitatile limitrofe, precum si o serie de proiecte in derulare sau in pregatire in domeniul sanatatii sau invatamantului. Nu in ultimul rand, alte proiecte importante pentru dezvoltarea regiunii judetului Dolj sunt conducta magistrala de transport al gazelor naturale Craiova-Calafat, din care a fost realizat si pus in functiune tronsonul Craiova-Segarcea, tronsonul Segarcea-Calafat aflandu-se in stadiul de proiectare, dar si conducta magistrala de aductiune a apei Craiova-Izvarna, pe teritoriul judetelor Gorj si Dolj, aflat in faza de proiectare.
- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/ derularea lucrarilor de constructii?
- Factorii care afecteaza demararea lucrarilor de constructii si dezvoltarea acestora sunt, in primul rand, de natura juridica. Daca ne referim la lucrarile publice, principalele piedici sunt cele datorate achizitiilor publice atat pentru proiectare, cat si pentru executie, cu intarzieri nepermis de mari datorate procedurilor si contestatiilor. Dezvoltarile imobiliare importante pot fi intarziate sau chiar blocate prin documentatiile de urbanism (plan urbanistic zonal) care modifica reglementarile Planului Urbanistic General, mai ales in cazurile in care gradul de ocupare a terenurilor sau regimul de inaltime solicitate de dezvoltatori afecteaza calitatea urbana sau patrimoniul arhitectural al zonei. In ceea ce priveste autorizarea lucrarilor de construire, problemele sunt tot de natura legislativa. Desele modificari si completari ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, ale Legii nr. 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului si corelarea acestora cu alte multe acte normative din domeniu, precum si termenele stranse, complica solutionarea solicitarilor.
- Ce impact a avut pandemia de coronavirus asupra proiectelor de constructii din judetul Dolj si cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19?
- Pandemia de coronavirus a generat unele intarzieri in executia sau finalizarea lucrarilor din cauza restrictiilor de circulatie, dar fata de alte sectoare ale economiei, activitatea in constructii a avut mai putin de suferit. Dificultatile in derularea activitatii au aparut odata cu cresterea brusca, fara precedent, a preturilor materialelor de constructii, dar si pe fondul lipsei fortei de munca. In perioada post-pandemie, activitatea in domeniul constructiilor ar trebui sa intre in normal, ba chiar sa se dezvolte, in primul rand in sectorul lucrarilor publice, datorita programelor de finantare ale Uniunii Europene.