Consiliul Concurentei continua sa monitorizeze cu atentie domeniul constructiilor, pe care in considera unul dintre sectoarele ce prezinta un risc ridicat de comportament anticoncurential pe anumite segmente, precum productia cimentului sau in cazul formarii de asocieri pentru adjudecarea de contracte de executie a lucrarilor de infrastructura. In contextul majorarilor generalizate de preturi, sectorul materialelor de constructii a intrat din nou in atentia Consiliului Concurentei, care a demarat in iulie 2021 o analiza in cadrul careia solicita date si informatii de la mai multi participanti la piata, producatori si distribuitori specializati, cu scopul de a impune masuri pentru imbunatatirea functionarii pietelor. Autoritatea de Concurenta analizeaza evolutia preturilor pentru principalele materiale pentru constructii (bitum cu aplicatii rutiere, BCA, caramizi si blocuri ceramice, polistiren utilizat la termoizolatii, fier, otel si produse laminate, produse pe baza de PVC si polipropilena, ciment etc.) si, in urma analizei, poate propune recomandari, respectiv masuri in vederea remedierii, atenuarii si prevenirii oricaror efecte negative asupra concurentei si, implicit, asupra consumatorilor, iar in cazul in care descopera incalcari ale legii, va initia procedurile necesare pentru a le sanctiona.Interviu cu Bogdan Chiritoiu (51 de ani), presedintele Consiliului Concurentei. El are o experienta profesionala de 12 ani la conducerea Consiliului Concurentei; 9 ani de activitate didactica in invatamantul superior; 11 ani de consultanta in domeniul politicilor publice si 10 ani in domeniul analizei economice. A ocupat, pe rand functiile de Consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale, Departamentele de "Planificare si analiza politica" si "Politici Economice si Sociale", Coordonator pe politici sociale pentru Raportul de Criza si Raportul asupra Dezvoltarii Umane ale PNUD. A fost consultant al Guvernului Romaniei pentru Integrare Europeana, dar si la Institutul European si Consilier al Ministrului Justitiei. In paralel, a desfasurat o bogata activitate didactica in invatamantul superior, in calitate de Asistent Universitar la Facultatea de Stiinte Politice (FSP) din cadrul Universitatii Bucuresti.
- Care sunt sectoarele ce prezinta cel mai ridicat risc de comportament anticoncurential si de ce?
- Asa cum stiti, in fiecare an, noi realizam un raport privind concurenta in sectoare cheie, care contine o evaluare, prin prisma mai multor indicatori, a 40 de domenii, printre care si cateva din domeniul constructiilor. Serviciile de consultanta IT se mentin in fruntea clasamentului domeniilor in care concurenta este la un nivel ridicat, in conditiile in care aceasta pandemie de Covid-19 a grabit procesul de digitalizare in multe domenii. Pe urmatorul loc se afla retail-ul de imbracaminte si incaltaminte, pe fondul dinamizarii comertului online cu astfel de produse. De altfel, prezenta semnificativa in online aduce o serie de servicii conexe si beneficii care extind sfera de manifestare a concurentei in cazul comercializarii de produse de imbracaminte si incaltaminte. La polul opus, se afla serviciile notariale si productia si comercializarea cimentului, ale caror rezultate se datoreaza unor caracteristici structurale, care nu sunt predispuse modificarii.
- Ce anchete aveti in derulare pe piata de constructii/ materiale de constructii in acest moment?
- La ora actuala, avem in derulare o investigatie privind o posibila intelegere anticoncurentiala pe piata productiei si comercializarii cimentului. Avem suspiciuni referitoare la o posibila intelegere intre cei trei producatori pentru impartirea pietei, din perspectiva cotelor de piata si/ sau produselor oferite pe piata, limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau investitiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preturilor practicate.
De asemenea, este in desfasurare o ampla analiza pe piata materialelor de constructii in contextul semnalelor privind cresterea preturilor produselor, atat pe piata romaneasca, dar si la nivel international.
Recent, am finalizat o analiza sectoriala pe piata lucrarilor de modernizare, intretinere si reparatii de drumuri si strazi din municipiile resedinta de judet din Romania. In urma acestui studiu, am constat ca exista in derulare contracte pentru modernizare, reparatii si intretinere drumuri a caror durata este foarte mare: 10 ani (municipiul Targu Jiu), 12 ani (municipiul Zalau), 20 de ani (municipiul Piatra-Neamt), 30 de ani (municipiul Constanta) sau chiar cu perioada nespecificata (municipiul Iasi). Ca urmare, am recomandat ca durata contractelor pentru executarea lucrarilor de modernizare, reparatii si intretinere de drumuri si strazi sa fie limitata la maximum cinci ani si doar in cazuri exceptionale sa poata fi prelungita, ceea ce ar permite si altor jucatori din domeniu sa intre pe aceasta piata.
Studiul, ce poate fi consultat pe pagina web a institutiei, a fost transmis autoritatilor (Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei), Asociatiei Municipiilor din Romania, precum si altor asociatii din domeniu.
- Cum comentati cresterile de preturi ale materialelor de constructii si ce impact ar putea avea aceste majorari rapide asupra comportamentului pe piata al companiilor?
- Asa cum am spus, avem in derulare o analiza in acest sens, iar in cadrul acesteia sunt solicitate date si informatii de la mai multi participanti la piata, producatori si distribuitori de diferite materiale pentru constructii. O prima impresie generala este ca avem de-a face cu evolutii ascendente ale preturilor la nivel european si chiar global, urmare a unor dezechilibre internationale intre cantitatile necesare si cele ofertate. De asemenea, o influenta importanta o au si evolutiile din ultimele luni ale preturilor energiei (electricitate si gaze naturale), acestea alimentand cresterea preturilor materialelor de constructii.
Noi urmarim ce se intampla in zona materialelor de constructii, dar este destul de dificil avand in vedere ca nu exista surse publice de date (preturi). De asemenea, relatiile sunt directe intre companii (business to business), ceea ce inseamna ca se practica preturi de lista si o multitudine de discounturi (volum, plata in avans, fidelitate etc.). De aceea, plangerile si sesizarile pe care le primim sunt foarte importante. Daca cineva crede ca s-a incalcat Legea concurentei, poate sa faca o plangere, completand formularul de pe site-ul institutiei sau, daca vrea sa ramana anonim, poate apela la platforma avertizorilor de concurenta.
Oricum, suntem atenti la evolutiile din domeniu si, daca vom avea indicii privind comportamente anticoncurentiale, vom interveni. Dupa cum stiti, sanctiunile pe care le aplicam sunt semnificative si pot descuraja comportamentele anticoncurentiale.
- Se poate spune ca firmele romanesti de constructii sunt dezavantajate in fata celor straine?
- Concurenta in domeniul constructiilor este destul de puternica, avand in vedere ca exista multi jucatori pe piata, nu doar cateva firme mari care sa domine sectorul, asa cum este in telecomunicatii, de exemplu. Ce se poate intampla, insa, este ca, in anumite situatii, firmele sa fie prea mici pentru a executa o lucrare de anvergura mare sau sa nu aiba experienta, personal sau echipamente suficiente. In aceste cazuri, asocierile - consortiile - sunt absolut legitime si binevenite, dar nu trebuie sa depaseasca o anumita limita a colaborarii lor. De exemplu, am avut un caz in care cinci companii locale s-au asociat pentru a participa cu o oferta comuna la licitatia pentru reabilitarea strazilor din Pitesti, in conditiile in care fiecare dintre acestea ar fi putut executa lucrarea pe cont propriu. Aceasta a fost singura oferta depusa in cadrul licitatiei. Acest lucru nu este in regula. Firmele trebuie sa se concureze intre ele. Consortii se fac atunci cand singure nu pot concura pentru un anumit contract.
Pentru a veni in sprijinul companiilor romanesti, noi am elaborat un ghid privind respectarea regulilor de concurenta in situatia participarii sub forma de asociere la o licitatie publica, ghid care poate fi consultat pe pagina web a Consiliului Concurentei.
- Ce impact a avut pandemia asupra activitatii Consiliului Concurentei? Care sunt cele mai mari dificultati pe care le intampinati in derularea activitatii? Ce ar trebui imbunatatit?
- Si noi am fost nevoiti sa ne adaptam noilor conditii si sa ne desfasuram activitatea tinand cont de constrangerile generate de pandemia de Sars-Cov-2. Am facut pasi importanti spre digitalizarea activitatii, am implementat telemunca si ne-am adaptat modul de lucru prin utilizarea semnaturii electronice, derularea intalnirilor in regim de videoconferinta, luand, in acelasi timp, masuri de siguranta si protectie pentru personalul prezent la sediu.
In domeniul ajutorului de stat, activitatea a fost una foarte solicitanta, cu atat mai mult cu cat am fost implicati in elaborarea si implementarea la nivel european a masurilor de ajutor de stat adoptate pentru sprijinirea sectoarelor economice afectate in contextul generat de pandemia de SARS-CoV-2. Acest lucru a presupus reactii foarte rapide, colaborare sustinuta cu Comisia Europeana si autoritatile implicate.
In acest context economic dificil, respectarea deplina a Legii concurentei nu era in topul prioritatilor pentru companiile care se confruntau cu dificultati pe piata (lipsa cererii, provocari pe lantul de productie etc.). Ca urmare, in aceasta perioada, ne-am intensificat actiunile de supraveghere a pietelor. In acelasi timp, am continuat sa fim deschisi discutiilor si sa acordam consultanta si indrumare companiilor. Am apreciat faptul ca reprezentantii unor companii si asociatii ne-au intrebat/s-au consultat cu noi inainte sa adopte unele masuri (blocarea unor parteneri care practicau nejustificat un pret prea mare, limitarea cantitatilor de produse esentiale achizitionate de o singura persoana/ pe un singur bon, modificarea programului de functionare etc.).
Principala dificultate pe care am intampinat-o a fost, insa, posibilitatea sau imposibilitatea, mai bine spus, de a derula inspectii inopinate, avand in vedere ca o mare parte a angajatilor firmelor lucreaza de acasa. Adica sunt foarte mari sansele ca birourile pe care le inspectam sa fie goale. De aceea cred ca este necesara schimbarea modului in care institutia face inspectii inopinate, respectiv sa poata accesa baza electronica de date a companiilor, ca urmare a faptului ca in multe cazuri angajatii lucreaza de acasa.
- Care sunt prioritatile legislative pentru perioada urmatoare?
- La nivelul Uniunii Europene exista o schimbare de abordare, pe care dorim sa o preluam cat mai repede: protejare firmelor mici in fata eventualelor abuzuri ale partenerilor comerciali mai mari, ceea ce in final va conduce la beneficii pentru consumatori, care vor avea acces la produse si servicii la preturi competitive. Un prim pas l-am facut deja, prin adoptarea Regulamentului european (numit si Platform to Business - P2B), care creeaza un set de reguli care vizeaza in mod special relatia dintre platformele online si companiile care le utilizeaza serviciile. Platformele online reprezinta modele de afaceri inovative si sunt din ce in ce mai utilizate odata cu dezvoltarea comertului online, creand noi oportunitati pe piata, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii. In acelasi timp, insa, exista unele ingrijorari legate de practicile comerciale potential daunatoare existente la nivelul relatiei dintre platforme si utilizatorii lor. Practic, Regulamentul urmareste crearea unui mediu online competitiv, echitabil si transparent, prin impunerea unui set de obligatii specifice, lasand implementarea efectiva a acestuia in sarcina statelor membre UE.
La nivel national, ne dorim sa protejam companiile care utilizeaza servicii de intermediere online, dar si servicii de motoare de cautare online in relatia lor cu orice furnizor de astfel de servicii, fie ca sunt romanesti sau din alt stat. Astfel, monitorizam activitatea platformelor online si putem aplica sanctiuni in cazul in care acestea nu au un comportament corect si transparent fata de companiile care le utilizeaza serviciile.
Pentru a veni in sprijinul firmelor mai mici, intentionam sa modificam Legea concurentei neloiale. Principala modificare prevede includerea in sfera practicilor de concurenta neloiala si exploatarea pozitiei superioare de negociere a unei companii in raport cu o alta cu care s-a aflat sau se afla intr-o relatie comerciala. Ne-am consultat cu reprezentatii mediului de afaceri (asociatii din domeniul alimentar, ale intreprinderilor mici si mijlocii etc.) cu privire la modificarile prevazute de initiativa legislativa. In acelasi timp, impreuna cu Ministerul Agriculturii am elaborat un proiect de lege care transpune Directiva europeana (2019/633) privind practicile comerciale neloiale din industria alimentara, care are ca principal obiectiv protejarea producatorilor si procesatorilor din sectorul agricol si alimentar. Proiectul legislativ este in dezbatere la Parlament.
- Care sunt principalele modificari pe care le va aduce proiectul de OUG pentru modificarea si completarea Legii concurentei, lansat recent in dezbatere publica?
- Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii concurentei (nr. 21/1996) transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 1/2019 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2018, numita, pe scurt, Directiva ECN Plus (European Competition Network). Directiva prevede o mai buna functionare a autoritatilor de concurenta din statele membre, oferindu-le mijloace pentru a deveni mai eficiente in aplicarea legii si garantarea functionarii corespunzatoare a pietei interne.
Astfel, noile prevederi introduse de Directiva reglementeaza, printre altele: obligatia statelor membre de a respecta drepturile fundamentale recunoscute in ordinea juridica a Uniunii Europene; interactiunea dintre programele de clementa si sanctiunile penale aplicate persoanelor fizice; accesul la dosar al partilor si limitele impuse in privinta utilizarii informatiilor; raspunderea solidara in cadrul entitatilor ce constituie o entitate economica unica; executarea amenzilor impuse unei asocieri de intreprinderi prin luarea in considerare a cifrelor de afaceri totale ale membrilor, atunci cand asocierea se dovedeste a fi insolvabila.
In scopul alinierii cu principiile trasate de Directiva, respectiv necesitatea de a se asigura ca autoritatea de concurenta are la dispozitie toate instrumentele necesare pentru a dovedi incalcarea art. 101 si 102 din TFUE si ca folosirea acestor instrumente garanteaza accesul la toate informatiile care pot fi relevante pentru aplicarea art. 101 si 102 TFUE, se propune completarea dispozitiilor Legii concurentei referitoare la cererile de informatii, cu dispozitii privind obligatia persoanelor fizice de a furniza informatiile solicitate de catre Consiliul Concurentei si a capitolului referitor la sanctiuni, cu introducerea contraventiei constand in fapta persoanei fizice de a furniza informatii inexacte sau care induc in eroare, cu ocazia procedurii interviului.
