„O mai buna legiferare” este setul de principii si instrumente utilizate de Comisie pentru a-si defini politicile si pentru a-si elabora propunerile legislative. Acesta a fost un element-cheie in elaborarea politicilor UE timp de aproape 20 de ani si, potrivit unui nou document de analiza al Curtii de Conturi Europene, este unul dintre cele mai avansate sisteme la nivel international. Cu toate acestea, ar putea fi depuse mai multe eforturi pentru consultarea cetatenilor si a celorlalte parti interesate, pentru a se imbunatati datele concrete utilizate ca baza pentru luarea deciziilor si pentru a se promova, a se monitoriza si a se asigura punerea in aplicare si aplicarea dreptului UE.
Corpusul legislativ al UE evolueaza in mod constant, pe masura ce actele normative ale UE sunt adoptate, modificate, abrogate sau ies din vigoare. Comisia propune legislatie si, in acelasi timp, joaca un rol esential in monitorizarea aplicarii acesteia si in evaluarea rezultatelor sale.
Abordarea privind o mai buna legiferare urmareste sa asigure faptul ca procesul decizional este deschis si transparent, ca cetatenii si partile interesate pot contribui la procesul de legiferare si de elaborare a politicilor pe tot parcursul acestuia, ca actiunile UE se bazeaza pe date concrete si pe o intelegere a impacturilor probabile si ca sarcinile impuse de reglementare intreprinderilor, cetatenilor si administratiilor publice sunt mentinute la un nivel minim. Comisia aplica principiile unei mai bune legiferari de aproape 20 de ani. Potrivit unui studiu recent al OCDE, aceasta a instituit unul dintre cele mai avansate sisteme de imbunatatire a legiferarii din lume.
„O mai buna legiferare inseamna asigurarea faptului ca legislatia UE este solida, bazata pe date concrete, oportuna, transparenta si asigura raspunderea de gestiune”, a declarat domnul Pietro Russo, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de analiza. „Prin intermediul acestui document de analiza, Curtea urmareste sa contribuie la dezbaterea publica privind imbunatatirea modului in care functioneaza UE. Intrucat nevoia de politici bazate pe date concrete este tot mai puternica, o mai buna legiferare trebuie sa ramana in centrul procesului legislativ al UE, in beneficiul cetatenilor si al intreprinderilor noastre.”
In documentul sau de analiza, Curtea reaminteste ca, din 2015, Comisia a facut din o mai buna legiferare una dintre prioritatile sale. Aceasta remarca de asemenea faptul ca Comisia a realizat recent un bilant al modului in care functioneaza diferitele instrumente si procese pentru o mai buna legiferare. In acelasi timp, Curtea identifica o serie de provocari in legatura cu o mai buna legiferare in cadrul procesului legislativ al UE:
- asigurarea faptului ca politicile si initiativele legislative ale UE sunt suficient acoperite de date de buna calitate si actualizate, precum si de date concrete care sprijina consultarea si evaluarea impactului inainte ca deciziile sa fie adoptate (de exemplu, cuantificarea costurilor si a avantajelor diferitor optiuni); monitorizarea in timpul punerii in aplicare a unei politici si evaluarea efectelor dupa punerea ei in aplicare;
- simplificarea in continuare a legislatiei UE (de exemplu, in primul rand, prin eliminarea normelor sau a procedurilor inutile si asigurarea claritatii pentru beneficiari, in special prin intermediul unor documente explicative) si monitorizarea punerii in aplicare si a aplicarii legislatiei UE in statele membre (de exemplu, prin utilizarea bugetului UE pentru a facilita asigurarea aplicarii dreptului UE si prin elaborarea unui cadru general pentru activitatile de supraveghere care sa prevada prioritati in materie de asigurare a respectarii legislatiei si criterii de referinta pentru tratarea cazurilor de neindeplinire a obligatiilor);
- imbunatatirea transparentei procesului legislativ pentru cetateni si pentru alte parti interesate, de exemplu prin cresterea vizibilitatii si a accesibilitatii activitatilor de consultare.
Mai mult, realizarea obiectivelor privind o mai buna legiferare depinde, de asemenea, de cooperarea eficace dintre Comisie, Parlamentul European si Consiliu. Curtea insista asupra faptului ca este esential ca angajamentele asumate in cadrul acordului interinstitutional din 2016, si anume de a promova un proces decizional transparent, bazat pe date concrete, sa fie concretizate de colegiuitori. In acelasi sens, Curtea considera ca ar putea fi depuse mai multe eforturi pentru imbunatatirea in continuare a evaluarii modificarilor aduse de colegiuitori si pentru cresterea transparentei in anumite domenii ale procedurii legislative (cum ar fi „trilogurile” si activitatile de lobby).