Statul cheltuie mai mult decat este planificat si incaseaza mai putin, de aceea "gaura” de la buget este mai mare la 9 luni din acest an: trebuia sa avem venituri de 381 miliarde Lei si am avut 368 miliarde Lei, in timp ce cheltuielile ar fi trebuit sa fie 414 miliarde Lei si au fost 424 miliarde Lei. Care sunt masurile luate de coalitia de guvernare in acest context? Cresterea generalizata a taxelor cu un impact bugetar estimat la circa 80 miliarde Lei in urmatorii 4 ani, de 6,5 ori mai mult decat reducerea cheltuielilor din sectorul public in aceeasi perioada. O "solutie” care nu face decat sa agraveze problema deficitului fiscal pentru anii urmatori, din motivele pe care le voi expune in acest articol.
Decelerarea consumului si a cresterii economice
Economia Romaniei franeaza deja, inregistrand un ritm de crestere anul acesta mai mic de 2%, mult sub nivelul de anul trecut (+4,5%) sau cel inregistrat in 2021 (+6%). O crestere generalizata a taxelor cu un impact estimat la 16,4 miliarde Lei pentru anul 2024 inseamna o presiune fiscala aditionala de circa 4%, avand in vedere fondul de salariu net din randul populatiei angajate in sectorul privat (circa 219 miliarde Lei) si profitul net consolidat la nivelul intregului mediu de afaceri (circa 200 miliarde Lei). Practic, presiunea suplimentara de 4% se va duce in trei directtii pricipale: inflatie prin crestere de preturi (acolo unde agentii economici nu vor putea suporta costurile fiscale aditionale din profitul obtinut); scadere a consumului (din cauza presiunii aditionale asupra venitului disponibil) sau cresterea economiei subterane (din cauza taxelor aditionale majorate brusc). Practic, oricare din cele trei efecte genereaza un efect negativ asupra incasarilor la bugetul public, motiv pentru care este destul de putin probabila confirmarea pasiva si obtinerea efectului scontat.
Riscul de crestere a economiei subterane
Romania inregistreaza deja al doilea cel mai scazut nivel al veniturilor publice din PIB comparativ cu restul tarilor din UE, respectiv 27% in 2022 si in jur de 28% pentru anul in curs. Practic, aceasta reflecta o economie subterana foarte ridicata, estimata de Comisia Europeana la circa 10% din PIB (circa 160 miliarde Lei) care poate fi stimulata si mai mic in contextul cresterii taxelor. Din pacate sectoarele unde se obtin progrese semnificative in reducerea traficului ilicit si a economiei subterane devin exceptii, din care ar trebui sa invatam bunele practici si sa aplicam solutiile respective si in cazul altora. Spre exemplu, traficul ilicit de tigari a scazut in permanenta in ultimul deceniu, scazand de la aproape 30% in 2010 la sub 10% in ultimii ani. In primele 9 luni ale acestui an autoritatile romane au capturat peste 90 milioane de tigarete de contrabanda, evaluate la peste 15 milioane € pe piata neagra, dublu comparativ cu aceeasi perioada din 2022, conform datelor centralizate de stopcontrabanda.ro. Evident, aceste exemplu pozitive nu se intampla din inertie sau noroc, ci datorita unor colaborari stranse si eficiente dintre autoritati si principalele companii din industria de profil, investitii pentru cresterea controlului la vama, campanii de comunicare eficiente si inasprirea pedepselor. Pe de alta parte observam multe alte sectoare unde economia subterana ramane ridicata, ceea ce cauzeaza o colectare foarte redusa a veniturilor la bugetul public. Daca nu reusim sa colectam suficient de bine taxele si impozitele actuale, ce ne face sa credem ca majorarea acestora va duce la o colectare proportionala, sau chiar mai eficienta?
Descurajarea investitiilor si a competitivitatii companiilor
Incertitudinea fiscala si majorarea taxelor genereaza automat impredictibilitate si descurajeaza investitiile, exact factorul care poate agrava problema deficitului fiscal. Cu potentiale investitii in scadere in sectorul privat, cuplate cu franarea consumului, veniturile pot inregistra o contractie suplimentara, ceea ce va agrava si mai mult problema deficitului public si va creste riscul si necesitatea majorarii altor taxe in 2024. Riscam astfel o spirala distructiva extrem de periculoasa care ne poate duce intr-o situatie similara cu cea din 2010: masurile de austeritate care sunt asumate cu intarziere nu pot fi decat unele foarte severe si aplicate brusc. La fel de periculos este si mesajul unor politicieni care promit „taxe mai mici, romani mai bogati”. Exact aceasta promisiune imposibila deconteaza Romania acum, dupa politica de wage-led growth (crestere economica sustinuta de majorarea salariilor) si scaderea taxelor promovata in 2017 de guvernul Dragnea. Acest lucru devine evident daca analizam dinamica rulajelor (cifra de afaceri inregistrata de toate companiile active in Romania) si a valorii adaugate (PIB-ul inregistrat la nivel national) pentru ultimul deceniu. Astfel, cifra de afaceri a tuturor companiilor active in Romania a crescut de la 912 miliarde Lei (in 2010) pana la 2.370 miliarde Lei (in 2022), cresterea procentuala cu 160% fiind observata identic si in dinamica PIB-ului, de la 539 miliarde Lei (in 2010) la 1.405 miliarde Lei (in 2022). Astfel, raportul dintre valoare adaugata (PIB) si rulaje (cifra de afaceri a companiilor) a ramas la acelasi nivel de 59% la capetele intervalului. Practic, competivitatea companiilor din Romania nu a inregistrat un progres real in ultimul deceniu, deoarece valoarea adaugata generata pe fiecare unitate de vanzare (1 Leu cifra de afaceri) a ramas la acelasi nivel de 59%. Perioada 2017–2020 a inregistrat doar un salt temporar pana la nivelul de 66% pe fondul promovarii politicii de crestere economica bazata pe consum (#wageledgrowth), dar care NU a generat o tractiune pe termen lung printr-o schimbare transformationala a economiei. Motivul este simplu: bunastarea NU poate veni doar prin crestere de salarii, cat timp consumul aditional generat de cresterea venitului disponibil se duce catre importuri si nu genereaza o crestere a productiei domestice.
Exact acest lucru s-a intamplat in Romania: puterea aditionala de cumparare s-a dus cu preponderenta catre importuri, adancind din ce in ce mai mult deficitul comercial si alimentand presiuni in crestere asupra deprecierii monedei nationale si inflatie superioara fata de UE (principalul partener comercial). Acest aspect este foarte vizibil in graficele urmatoare, daca analizam atat dinamica deficitului comercial in suma absoluta sau procent din PIB.
In concluzie, nu este sustenabila nici diminuarea taxelor pentru o promisiune falsa a bunastarii pe datorie, dar nici cresterea brusca a impozitelor pentru reglarea deficitului fiscal. Singura solutie este cuplul reducerii risipei de cheltuieli in sectorul public (in primul rand) si cresterea veniturilor prin reducerea economiei subterane, descurajarea traficului ilicit si cresterea investitiilor publice sau cele finantate pe fonduri europene sau PNRR. Mult mai greu de facut, dar este solutia corecta si reforma de care are nevoie Romania pentru a crestere sustenabila, pe termen lung.
*** Articol semnat de economistul Iancu Guda.