Romania s-a pozitionat in luna februarie 2022 doar pe locul 10 intre statele membre UE in ceea ce priveste inflatia anuala, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculata in conformitate cu metodologia europeana, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am pozitionat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decat opt state din fostul bloc estic si Belgia (9,5%).Cele mai ridicate rate anuale ale cresterii preturilor au fost consemnate de balticele Lituania (14,0%) si Estonia (11,6%), singurele care au trecut pragul de 10%. Prag la care a ajuns Cehia, urmata de Letonia (8,8%), vecinele noastre Ungaria si Bulgaria (ambele cu 8,4%), Slovacia (8,3%) si Polonia (8,1%, in scadere de la 8,7% la finele lui ianuarie).
Pentru referinta, mentionam ca cele mai reduse valori ale inflatiei anuale la nivel european au fost inregistrate in Franta, Malta (cate 4,2%), Portugalia, Finlanda si Suedia (trio cu 4,4%), singurele tari situate sub pragul de cinci procente. De asemeni, ar fi de luat aminte situatia celor mai mari parteneri comerciali ai Romaniei, Germania (5,5%) si Italia (6,2%, aliniata la media UE).
Aflata undeva la mijlocul plutonului regional in septembrie 2021 (la 5,2%, peste tari precum Cehia, Slovacia sau Bulgaria, aflate atunci la 4%, conform datelor revizuite de Eurostat), Romania a reusit sa atenueze deocamdata ceva mai bine impactul conjuncturii defavorabile la energie pe plan mondial. Ceva de genul „daca ma uit in oglinda, ma detest, dar daca ma uit in jur, ma admir”.
In treacat fie spus, din perspectiva trecerii la euro, se pare ca paritatea fixa nu a ajutat prea mult nici Bulgaria, nici Slovacia, ca sa nu mai vorbim despre tarile baltice. Dar nici tergiversarea nu a folosit Cehiei (pentru care nu criteriile Maastricht sunt problema), care a rezistat „eroic” pana la finalul anului precedent, dupa care a marcat un nivel istoric record de inflatie lunara (4,6%) in ianuarie 2022.
De retinut, in „competitia regionala”, am fost defavorizati statistic de ponderile utilizate pe marile grupe de produse si servicii (care tin de stadiul de dezvoltare al economiei si de nivelul de trai, in baza veniturilor obtinute local). Acestea sunt semnificativ mai mari la noi pe partea de produse alimentare incluse in cosul de consum, in timp ce serviciile (care au inregistrat cresterile cele mai mici de preturi) se afla la mai putin de jumatate din nivelul luat in calcul pe media Zonei Euro.
O gestiune rezonabila in context macroeconomic dificil
Una peste alta, in pofida majorarii cu caracter exceptional a preturilor, venita in proportie covarsitoare din mediul extern, pe calea costurilor puternic majorate cu energia, potrivit celor mai recente date disponibile, salariatii si pensionarii romani au ramas in domeniul pozitiv al evolutiei puterii de cumparare fata de aceeasi luna a anului anterior.
Astfel, salariatii au marcat, oarecum surprinzator, o valoare marginal pozitiva, de +0,5% (8,92% majorare anuala a salariului mediu net anuntata recent pentru ianuarie 2022 fata de 8,35% inflatia masurata potrivit metodologiei nationale) iar pensionarii au consemnat un nivel de +2,2% in februarie 2022 (+10,97% crestere a pensiei medii nominale fata de avansul anual al preturilor de 8,53%).
Intr-un context dificil, gestiunea rezonabila a politicii monetare a fost esentiala pentru aceasta evolutie, majorarile treptate ale dobanzii-cheie fiind sub cele din Ungaria, Polonia sau Cehia. Asta pentru a nu afecta cresterea economica si a nu majora excesiv obligatiile de plata la creditele contractate, pastrand si stabilitatea cursului de schimb imediat sub pragul de 4,95 lei/euro (devalorizarile au ajuns la nivel de procente in cele trei tari mentionate si au fost speculate pe pietele valutare).
Efectul s-a vazut si in contracararea, in limita posibilitatilor (tinand cont si de nivelul de pornire mai ridicat), a cotatiilor la creditele luate pe termen lung (ale caror efecte se vor transmite in obligatiile de plata asumate timp de un deceniu). Datele disponibile sunt edificatoare.
Reamintim ca, desi evolutiile din comertul exterior au fost mai slabe pentru toate tarile din regiune in 2021 fata de 2020, Romania a trebuit sa tina cont in decizii si de particularitatea unui deficit comercial expandat la 24,4 miliarde euro. Fata de un excedent consemnat anul trecut de Cehia la nivelul de 13 miliarde euro (dimensiunile PIB sunt similare) si deficite cu totul nesemnificative in cazul Poloniei (-0,6 miliarde euro) si Ungariei (-0,2 miliarde euro, toate datele comparabile si certificate de Eurostat).
Un material de Dan Palangean, Consultant strategie, Cancelaria BNR
