Arh. Raluca Soaita, fondator 
al Tesseract Architecture, a subliniat cu ocazia celei mai recente editii a videoconferintei EURO-Constructii ca "majoritatea proiectelor noastre vizeaza domeniile medical si industrial, care sunt foarte complexe din punct de vedere tehnic si implica folosirea unor echipe mari, coordonarea reprezentand o componenta extrem de importanta. De aici a venit nevoia de instrumente digitale, adaptate la specificul proiectarii. La inceputul carierei am avut norocul ca in primul proiect medical sa colaborez cu un inginer de instalatii care proiecta partea HVAC si sanitara si care lucra cu o aplicatie similara. Atunci am avut ocazia suprapunerii planurilor si coordonarii lor, pentru a identifica elementele de intersectare si eventualele erori. Din pacate, in domeniul nostru fondurile pentru proiectare sunt limitate si, in acelasi timp, avem discutii indelungate cu personalul implicat din partea beneficiarului. Persoanele cu care interactionam nu stiu sa citeasca informatiile respective, de aici izvorand necesitatea de standardizare care sa faciliteze transmiterea informatiei pe intelesul clientilor (foarte mult ne-au ajutat, in acest sens, ustensilele din categoria realitatii virtuale VR si augmentate AR, pe care le-am folosit cu ocazia extinderii spitalului Marie Curie). De asemenea, pe noi ne-au ajutat respectivele instrumente pentru a identifica mai bine cerintele utilizatorilor si de a adapta, de pilda, mobilierul acestor nevoi. Folosim si conceptul BIM de foarte multa vreme, nu pentru ca ne este solicitat acest lucru, ci pentru ca il consideram o metoda foarte buna pentru verificare, prin care evitam repetarea eforturilor de proiectare generata de erorile care apar. Intampinam si o serie de dificultati in aceasta directie, intrucat serviciile BIM nu sunt platite, pentru ca beneficiarii nu le inteleg utilitatea. In plus, exista si un deficit de profesionisti capabili sa foloseasca asemenea instrumente avansate. De exemplu, pe zona de instalatii, nu exista in prezent multi proiectanti care sa-si asume astfel de sarcini. Revenind la digitalizare, compania noastra utilizeaza aplicatii software de management, foarte utile pentru eficientizarea proceselor administrative si financiare. Daca ne referim la noile cerinte impuse de standardul cladirilor cu un consum energetic aproape nul (nZEB), am observat ca beneficiarii nu sunt foarte incantati de idee, date fiind costurile mai mari pe care le presupune realizarea unor asemenea proiecte. Speram ca dupa darea in folosinta a imobilelor, acestia vor constientiza utilitatea investitiilor asumate. Si inainte noi propuneam solutii de eficientizare energetica, avand in vedere faptul ca unitatile medicale sunt, prin natura lor, energofage. Remarcam insa ca pe alte segmente deschiderea este mai mare, probabil inclusiv datorita faptului ca, in cazul proiectelor realizate cu fonduri europene, respectarea nZEB este obligatorie, la fel ca si indeplinirea unor standarde de digitalizare. In prezent, circa 70% dintre proiectele pe care le derulam sunt din zona medicala, diferenta fiind constituita de zona industriala. Paradoxal, cele doua domenii au multe lucruri in comun, mai ales in ceea ce priveste nivelul de complexitate tehnica. Desigur, avem o echipa specializata pe segmentul medical, formata dintr-un numar mare de experti, necesar pentru a acoperi realizarea unor lucrari complexe. De exemplu, in prezent lucram la spitalul judetean din Sibiu, care are 895 de paturi, la efortul de proiectare participand aproximativ 80 de specialisti, dintre care 15 arhitecti. De asemenea, recent am finalizat proiectul spitalului judetean Focsani cu 345 de paturi. In plus, lucram la o serie de spitale modulare, foarte solicitate mai ales odata cu izbucnirea pandemiei".
al Tesseract Architecture, a subliniat cu ocazia celei mai recente editii a videoconferintei EURO-Constructii ca "majoritatea proiectelor noastre vizeaza domeniile medical si industrial, care sunt foarte complexe din punct de vedere tehnic si implica folosirea unor echipe mari, coordonarea reprezentand o componenta extrem de importanta. De aici a venit nevoia de instrumente digitale, adaptate la specificul proiectarii. La inceputul carierei am avut norocul ca in primul proiect medical sa colaborez cu un inginer de instalatii care proiecta partea HVAC si sanitara si care lucra cu o aplicatie similara. Atunci am avut ocazia suprapunerii planurilor si coordonarii lor, pentru a identifica elementele de intersectare si eventualele erori. Din pacate, in domeniul nostru fondurile pentru proiectare sunt limitate si, in acelasi timp, avem discutii indelungate cu personalul implicat din partea beneficiarului. Persoanele cu care interactionam nu stiu sa citeasca informatiile respective, de aici izvorand necesitatea de standardizare care sa faciliteze transmiterea informatiei pe intelesul clientilor (foarte mult ne-au ajutat, in acest sens, ustensilele din categoria realitatii virtuale VR si augmentate AR, pe care le-am folosit cu ocazia extinderii spitalului Marie Curie). De asemenea, pe noi ne-au ajutat respectivele instrumente pentru a identifica mai bine cerintele utilizatorilor si de a adapta, de pilda, mobilierul acestor nevoi. Folosim si conceptul BIM de foarte multa vreme, nu pentru ca ne este solicitat acest lucru, ci pentru ca il consideram o metoda foarte buna pentru verificare, prin care evitam repetarea eforturilor de proiectare generata de erorile care apar. Intampinam si o serie de dificultati in aceasta directie, intrucat serviciile BIM nu sunt platite, pentru ca beneficiarii nu le inteleg utilitatea. In plus, exista si un deficit de profesionisti capabili sa foloseasca asemenea instrumente avansate. De exemplu, pe zona de instalatii, nu exista in prezent multi proiectanti care sa-si asume astfel de sarcini. Revenind la digitalizare, compania noastra utilizeaza aplicatii software de management, foarte utile pentru eficientizarea proceselor administrative si financiare. Daca ne referim la noile cerinte impuse de standardul cladirilor cu un consum energetic aproape nul (nZEB), am observat ca beneficiarii nu sunt foarte incantati de idee, date fiind costurile mai mari pe care le presupune realizarea unor asemenea proiecte. Speram ca dupa darea in folosinta a imobilelor, acestia vor constientiza utilitatea investitiilor asumate. Si inainte noi propuneam solutii de eficientizare energetica, avand in vedere faptul ca unitatile medicale sunt, prin natura lor, energofage. Remarcam insa ca pe alte segmente deschiderea este mai mare, probabil inclusiv datorita faptului ca, in cazul proiectelor realizate cu fonduri europene, respectarea nZEB este obligatorie, la fel ca si indeplinirea unor standarde de digitalizare. In prezent, circa 70% dintre proiectele pe care le derulam sunt din zona medicala, diferenta fiind constituita de zona industriala. Paradoxal, cele doua domenii au multe lucruri in comun, mai ales in ceea ce priveste nivelul de complexitate tehnica. Desigur, avem o echipa specializata pe segmentul medical, formata dintr-un numar mare de experti, necesar pentru a acoperi realizarea unor lucrari complexe. De exemplu, in prezent lucram la spitalul judetean din Sibiu, care are 895 de paturi, la efortul de proiectare participand aproximativ 80 de specialisti, dintre care 15 arhitecti. De asemenea, recent am finalizat proiectul spitalului judetean Focsani cu 345 de paturi. In plus, lucram la o serie de spitale modulare, foarte solicitate mai ales odata cu izbucnirea pandemiei".
