In mai putin de trei ani, Romania ar trebui sa legifereze si sa adopte modul de lucru colaborativ BIM la nivel public, iar in mai putin de zece ani, atat sectorul public, cat si cel privat, vor fi adoptat, majoritar, noul concept BIM, potrivit estimarilor lui Stefan Constantinescu, presedinte si cofondator BIMTECH, asociatie ce are ca scop crearea unui pol de competenta, ce cuprinde specialisti si informatii care vin in sprijinul sectorului de constructii, prin sustinerea proiectelor care implementeaza BIM. Potrivit specialistului, in primul rand, la nivel legislativ ar trebui impusa printr-o Hotarare de Guvern sau lege, utilizarea BIM in cadrul proiectelor publice cu buget de la o anumita valoare in sus, asa cum s-a facut in Marea Britanie in 2016. Aceasta trebuie coroborata, apoi, cu un standard BIM national, care sa creeze framework-ul de predabile, de responsabilitati, nivelul de informatie necesar, platforma de lucru comuna, inclusiv dictionarul de termeni folositi. Totodata, modul de a participa la licitatiile publice trebuie schimbat, pentru a permite acestui nou tip de proces sa reduca birocratia si timpii necesari realizarii si evaluarii documentatiilor. In continuare, reprezentantul BIMTECH vorbeste despre implementarea BIM in proiectele din Romania, pasii care trebuie urmati si beneficiile adoptarii la scara larga a modului de lucru colaborativ.
Stefan Constantinescu, presedinte si cofondator BIMTECH, are studii de arhitect finalizate in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti (2015) si un master in arhitectura si muzeografie in cadrul Accademia Adrianea din Roma (2016); a facut parte din echipa EFdeN Solar Decathlon Europe (Versailles, 2014) ca arhitect si coordonator de santier, este coordonator BIM in proiecte pilot BIM (incepand cu 2014), co-fondator si presedinte al Asociatiei BIMTECH (2016 - prezent), fondatorul biroului de arhitectura si tehnologie BIT Arhitectura (2017), arhitect cu drept de semnatura (2018) si event manager - BIMcon (2019).
- La ce nivel se lucreaza, in prezent, in BIM in Romania si cum sunt primite noile tehnologii de piata?
- Din fericire, tara noastra nu duce lipsa de persoane entuziaste si pasionate de tehnologie. Anul acesta, am resimtit o crestere a numarului persoanelor interesate de BIM. Varful de lance al tehnologiei la momentul actual este reprezentat de mutarea operatiunilor grafice de la procesor la placa video, astfel incat computerul devine o unealta mult mai capabila in reproducerea vizualului - in timp real. In acest moment exista cel putin trei software-uri foarte capabile de vizualizare fotorealistica a modelelor BIM, unele dintre ele implementand un "live link", adica randarile se actualizeaza in timp real, exact ca intr-un joc video. De aici si pana la VR (virtual reality) sau AR (augmented reality) mai sunt doar cateva click-uri distanta, si desigur, o casca capabila VR.
Un alt curent puternic in domeniu este AI-ul (artificial intelligence) care incepe sa automatizeze din procesele repetitive din domeniu, la fel cum o face deja si in alte sectoare. Vorbim de algoritmi care devin capabili sa distinga elemente sau ansambluri de elemente dintr-o imagine, sau dintr-un nor de puncte, si de a le converti in obiecte inteligente, manipulabile, cuantificabile. Un alt mod de a fi utilizat AI-ul este acela de a genera, iterativ, in cadrul unor constrangeri prestabilite precum dimensiuni sau program arhitectural, planuri arhitecturale, cu o viteza si eficienta pe care omul (arhitectul in cazul acesta) nu este capabil sa o egaleze.
Un al treilea curent, si probabil cel mai vizibil la noi in tara, este acela de a inlocui tehnologiile de masurare existente, adica ridicarile cu statii totale, relevee cu telemetre, cu un nou tip de tehnologie, al scanarii laser. Se foloseste un scanner specializat, capabil sa capteze milioane de puncte in spatiu, generand un nor de puncte al unui obiect fizic, o cladire, cu o precizie milimetrica. Acest nor de puncte este utilizat in restaurare, in configurarea fatadelor cortina pentru structuri realizate, pentru conformarea structurilor complexe, sau pur si simplu pentru a realiza un releveu mai repede si precis decat era posibil pana in prezent.
- Care sunt principalele beneficii pentru utilizarea modului de lucru BIM?
- BIM are foarte multe utilizari "use cases", la ultima numerotare depaseau 20, dar o sa amintesc cateva mai importante. In primul rand, transparenta si acuratetea in comunicare: colaboratorii din proiect, fie ca vorbim de urbanisti, arhitecti, ingineri, fie de constructori, producatori de materiale de constructii, project manageri, acestia comunica informatia prin modele digitale tridimensionale, nu prin planuri, sectiuni si elevatii, astfel incat comunicarea este vizuala si holistica. Comunicarea cu beneficiarul este mult imbunatatita, intrucat, de cele mai multe ori, acesta este cel mai putin pregatit pentru a citi desene tehnice, iar capabilitatea de a parcurge si resimti spatiul tridimensional ajuta foarte mult in luarea deciziilor, care altfel ar fi cauzat intarzieri. Alte beneficii sunt usurinta de standardizare a mediului construit digitalizat, posibilitatea de coordonare (cel putin doua cate doua dintre proiectele de specialitate - de exemplu, structura vs instalatii - sunt suprapuse tridimensional, iar software-ul este capabil sa detecteze locul in care se regasesc coliziuni: conducta prin grinda, tubulatura prin plafon suspendat etc., eroarea fiind remediata inainte de a fi pusa in opera). Verificarea proiectelor devine, de asemenea, mult mai usoara. Conformarea la standarde, normative, legi, se poate face mai rapid folosind uneltele integrate in software, cu conditia sa pleci de la un model BIM integru. Spre exemplu, pot fi realizate studii atat a timpilor de evacuare, cat si distante, pentru planurile de evacuare in cazul unui incendiu. Se poate verifica daca o constructie se incadreaza in Coeficientul Global de Izolare Termica, conform normativelor in vigoare, sau daca nivelul de iluminare natural este suficient, astea fiind doar cateva exemple. Precizia este un alt beneficiu ce trebuie mentionat, BIM dand posibilitatea de extragere a listelor de cantitati, a tablourilor de tamplarii sau a dimensiunilor fizice, geometrice, cu o viteza mai mare si cu o precizie superioara. Nu in ultimul rand, modul de lucru asigura colaborarea facila intre toti cei implicati in proiect. Mai multi proiectanti pot lucra concomitent pe acelasi model BIM, fara interferente, nemaifiind necesar clasicul "copy-paste", care lasa loc pentru erori, neconcordante.
- Care sunt cele mai mari piedici in calea implementarii BIM la scara larga, in Romania?
- Daca ar fi sa privim exemplele tarilor vestice, cel mai eficient mod de a fi adoptat la scara larga este acela de a stabili ca obligatorie prin lege utilizarea BIM, cel putin pentru proiectele publice de o anumita valoare, astfel incat sa devina motorul schimbarii si in mediul privat. La noi in tara, se pare ca avem un curent invers, unde mediul privat investeste si incearca adoptarea, realizarea proiectelor pilot, standardizarea. Acesta poate fi un mod mai sanatos de adoptie, dar nu este neaparat mai rapid. O alta piedica este lipsa educatiei la nivel academic, tinerii nu stiu foarte multe despre BIM, si nu inteleg avantajele utilizarii BIM. Un al treilea impediment este mentalitatea - rezistenta la schimbare si la nou, colaborarea interumana. Al patrulea impediment ar putea fi reprezentat de costul implementarii.
- Din ce cunoasteti, exista initiative la nivel public pentru incurajarea adoptarii BIM?
- Exista initiative publice, in cadrul CT 335 s-a discutat realizarea unei "Anexe Nationale", adica un standard BIM romanesc, adaptat pietei. Din pacate, din punctul nostru de vedere, pana cand nu va exista o directiva europeana care sa ne impuna, sau se va adopta o lege specifica, vedem destul de dificil si de lunga durata parcursul. Noi am initial BIMcon - prima conferinta internationala cu si despre BIM din Romania, pe care o realizam anual si in cadrul careia, printre speakerii internationali, invitam inclusiv reprezentati din domeniul public, administrativ, astfel incat sa construim canale de comunicare cu dansii si sa le expunem exemplele de succes ale tarilor mai avansate din acest punct de vedere. Urmatorii pasi vor fi sa punem presiune la nivel guvernamental si legislativ, dar mai sunt cateva etape pana acolo.
- Care sunt categoriile de companii cele mai receptive la utilizarea BIM?
- In primul rand, sunt companiile de constructii de mari dimensiuni. In al doilea rand, proiectantii specializati in structuri metalice, arhitecti specializati pe fatade ventilate, inginerii MEP care fac outsourcing, in general acolo unde este nevoie de un grad de precizie ridicat; domeniul petrolier de exemplu, rafinariile, centralele termice de mari dimensiuni, centrele de logistica, centrele de date, proiectele comerciale, office-urile de mari dimensiuni, infrastructura sau proiectele cu un grad mare de complexitate, cum sunt spitalele, se preteaza foarte bine procesului BIM.
- Care sunt cele mai mari proiecte realizate in BIM la care ati participat si care au fost provocarile?
- Cel mai mare proiect este cel al unei cladiri comerciale existente de mari dimensiuni, de aproximativ 48.000mp. Provocarea tehnica principala a fost cea de a coordona nu mai putin de 24 modele BIM individuale, peste 5 GB de modele interlink-uite, care pot fi accesate de pe un desktop/ laptop obisnuit. Am stiut, inca de la inceput, ca daca nu vom avea o strategie corecta in a imparti modelul federat, urma sa ne lovim foarte repede de limitari hardware.
- Care sunt cele mai utilizate sisteme BIM pe piata din Romania? La ce valoare medie se ridica investitia in trecerea la un astfel de sistem?
- In momentul de fata, exista 4 mari jucatori pe piata globala de software - Autodesk, Nemetschek, Trimble si Bentley. Produsele BIM cele mai cunoscute in proiectare sunt Revit, ArchiCAD, Allplan, Tekla, Microstation iar in executie/ project management: Navisworks, Solibri, Synchro, Spider. Investitiile depind de dimensiunea echipei si de gradul de implementare - daca intreaga echipa se muta pe proces BIM sau doar o "aripa". Licentele pentru software-urile enumerate mai sus pleaca de la cateva sute de euro anual, pana la cateva mii, per "seat". Exista, ca in orice piata, segmente de pret diferite. Training-ul in sine, dar si perioada de training, atunci cand specialistul este retras din fluxul de lucru - sunt iarasi costuri ce nu pot fi neglijate. In schimb, ROI-ul, in cadrul proiectelor pilot BIMTECH a fost undeva in jurul a 5%-15%, in timp ce studii realizate pentru proiecte in tari mai avansate BIM, ajunge si pana la 40% in anumite proiecte. Asta inseamna ca pretul total economisit in cadrul unui proiect acopera cu mult suma investita in tehnologia si training-ul BIM, cu precadere acolo unde este implementat de catre majoritatea actorilor implicati in acel proiect, si in mod special in proiectele de mai mari dimensiuni si de o complexitate mare.
- Care sunt cele mai avansate tari in utilizarea acestui mod de lucru?
- In Europa amintim Marea Britanie, Olanda, Tarile Nordice, Spania, Franta si Germania. In lume, Australia si Noua Zeelanda, SUA, Canada, Hong Kong, impreuna cu regiuni sau megalopolisuri care si-au dezvoltat propriile standarde BIM, spre exemplu The Port Authority of NY & NJ BIM Standard.
- Care sunt obiectivele BIMTECH? Cati membri aveti si care sunt cele mai importante realizari pe care le-ati avut pana in acest moment?
- BIMTECH este o asociatie non-profit care isi propune sa creasca nivelul de adoptie al tehnologiilor si standardelor moderne in domeniul constructiilor, in Romania, astfel incat domeniul sa devina mai eficient, mai sustenabil. Membrii asociatiei sunt profesionisti din domeniul constructiilor, cadre academice, arhitecti, ingineri, urbanisti, antreprenori, avocati, specialisti, precum si entitati juridice. In acest moment, asociatia beneficiaza de cotizatia a in jurul a 20 de membri, cu inca aproximativ 15 entitati partenere. Printre realizari se afla cel mai mare model BIM realizat pentru o cladire existenta din Romania, de aproximativ 48.000 mp, in cadrul unui proiect pilot de modernizare si aducere la standarde si normative actuale a uneia dintre cele mai emblematice cladiri comerciale din Romania. BIMTECH are la activ peste 8 proiecte pilot, din 2016 pana in prezent, in care au fost implementate principiile BIM pentru diferite scopuri sau faze: constructii existente sau noi, coordonare specialitati, studii energetice, clash detection, extragere liste de cantitati, coordonare operatiuni de santier, grafic de executie, inclusiv facility mangement. De asemenea, am lansat cu succes prima Conferinta Internationala Anuala BIM din Romania - BIMcon, care la prima editie a avut invitati patru specialisti BIM de peste hotare, peste 10 sponsori si aproximativ 100 de participanti. La initiativa BIMTECH a fost fondat comitetul tehnic CT 335 din cadrul ASRO, unde in ultimii doi ani specialisti din domeniul constructiilor s-au reunit pentru a traduce si adopta primul standard BIM din Romania, bazat pe ISO 19650-1 si 19650-2. Am contribuit, de asemenea, la implementarea BIM in cadrul proiectului EFdeN Signature, care a luat locul IV mondial in cadrul concursului international de case sustenabile - Solar Decathlon Middle East 2018 din Dubai. Dar poate cea mai mare realizare este faptul ca am construit o echipa multidisciplinara, dinamica si entuziasta, care participa activ in schimbarea in bine a domeniului constructiilor.
