VALORIA: Semnificatia economica a darului, de la interes la altruism

Nu dai fara asteptarea ca ai sa primesti. Nemarturisitul adevar al celor mai multi indivizi sau companii este ca daruirea creaza o obligatie. O tainica mana invizibila a economiilor de schimb pune in miscare capitaluri de relatie, bunuri si servicii. A da si a primi nu inseamna doar transfer de proprietate, ci si de semnificatie.

Contextul sarbatoresc al Craciunului creaza ocazia schimbului de daruri si a unei burse a semnificatiilor in functie de cine da, cine primeste si cine da inapoi. O reciprocitate generalizata care creste rating-ul furnizorilor care au oferte conform asteptarilor clientilor, creste profitul marilor magazine si datoria morala a celor care primesc fata de cei care daruiesc.

In contextul economiei de piata, relatiile de daruire pe termen scurt dintre vanzator si cumparator sunt la baza ordinii tranzactionale a darului. In perioada Craciunului, repetarea daruirii an de an a cadourilor pe care ni le facem unii altora este intersectia relatiilor pe termen scurt dintre cel care vinde si cel care cumpara, cu relatiile pe termen lung dintre cel care daruieste si cel care primeste.

Mai ales in sectorul serviciilor, a devenit o uzanta ca furnizorii sa dea un mic dar clientilor pentru consolidarea relatiei si/sau ca sa-i readuca in relatii bune de business. Se creeaza astfel ecosisteme de schimb care, cumulat, tranzactioneaza cantitati mari de bani si invart morisca consumului de circumstanta.

Sferele de schimbului de daruri se rostogolesc din planul business la cel personal, creeaza o retea de afilieri si atasamente care genereaza valoare sociala. De fapt prin schimbul de cadouri, se ajunge la o comunitate, nu de bunuri ci de servicii. Iti dau si imi dai cadouri, iar acest schimb ne valideaza relatia. In acest context darul este pur si simplu lipici social.

Potrivit studiului realizat de Ferratum Grup, la nivel mondial, Romania se afla pe locul al ttreilea in topul tarilor ai caror locuitori cheltuiesc cel mai mare procent din venituri in perioada Craciunului. Chiar daca consumul s-a ajustat puternic in trimestrul al treilea, pe volum cresterea inregistrata a consumului este de 4,5%. Nu mai putin de 34% din veniturile lunare ale romanilor sunt alocate in principal cadourilor in luna decembrie. Primul loc este ocupat de Brazilia cu 91%, urmata de Polonia cu 36% si pe locul al treilea, la egalitate, sunt Australia, Spania si Romania.

Reciprocitatea darului are uneori si un mecanism psihologic bazal: „a placea si a fi placut”. Pentru ca a fi preferat pentru cadoul daruit inseamna si a fi pe placul cuiva si a-l favoriza pe cel care-ti daruieste tocmai pentru ca te place. Se intampla destul de des ca unele companii care vor sa aiba o colaborare stransa cu statul „sa-i placa” pe functionarii care decid anumite achizitii. Forma de cumparare prin dar a bunavointei. Raport de putere si o relatie de dependenta intre cel care da si cel care primeste. Consacrarea informala a darului, in acest caz, drept atentie pe care o primesti la schimb pentru darul daruit.

Dar sa nu dezvajim aceasta contagioasa sarbatoare a daruirii. Cadoul, dincolo de caracterul instrumental, (”dai ca sa primesti”) este si relatie cu celalalt. Iti daruiesc un cadou pentru ca vreau sa fim prieteni, iar prietenia noastra ne face sa fim mai puternici.

In aceasta perspectiva motivatia individuala a daruirii se plaseaza intr-un context social specific cand ”impreuna” inseamna protectie in fata pericolului din exterior sau avantaj pentru valorificarea oportunitatilor.

La nivelul firmelor, campaniile de responsabilitate sociala sunt tot o forma de daruire. In acest caz motivatiile se organizeaza in jurul normelor sociale precum intrajutorare sau empatie. Un altruism auto-ancorat care care are ca efect aliante intre concurenti spre a sustine o cauza nobila. Daruirea se extinde la cazuri importante de intrajutorare care nu implica neaparat reciprocitate, dar care consolideaza increderea dintre participanti.

In acest caz, reciprocitatea are roluri sociale esentiale pentru ca permite fair-play-ul competitional si respectarea regulilor jocului. Totodata faciliteaza functionarea eficienta a organizatiilor de toate tipurile prin incredere si sprijin reciproc si sustine relatii de baza intre indivizi, colectivitati si, de ce nu, guverne. Ea constituie relatia esentiala in familii si diverse forme de cooperare si este prezenta in toate comunitatile.

Reciprocitatea sau absenta acesteia explica abaterile de la echilibrul concurential si este implicata indeaproape in tacticile de mentinere a relatiilor. In mediul de afaceri mecanismele daruirii si deci ale reciprocitatii imbraca forme interesate dar si forme altruiste. In ultimii ani redefinirea participarii in societate a companiilor a inseamnat si o realocarea a atentiei si resurselor catre cauze sociale de anvergura. Pentru companii a darui a devenit a fi implicat in comunitatea de la care si primesc. Banii ca resursa accesata pentru cauze sociale pun in miscare mecanismul darului care, in final, poate produce si mai multi bani.