Rata anuala a inflatiei IPC a evoluat pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului III in linie cu asteptarile. Aceasta a coborat in luna iulie la 4,56 la suta, de la 5,4 la suta in luna precedenta, si a ajuns apoi la 5,06 la suta in august. Evolutia fata de iunie s-a datorat actiunii factorilor pe partea ofertei si unor efecte de baza, principalele influente fiind atribuibile incetinirii ritmului de crestere a preturilor administrate si a pretului combustibililor. In sens opus a actionat accelerarea cresterii in termeni anuali a preturilor legumelor si fructelor.
Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, preturi asupra carora influenta politicii monetare este putin semnificativa sau nula) a continuat sa scada usor, pana la 2,8 la suta in luna august, dupa ce in luna iulie a stagnat la nivelul de 2,9 la suta. Descresterea a continuat sa fie indusa de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, in principal sub influenta dinamicii preturilor internationale ale unor produse agroalimentare si a evolutiei cursului de schimb al leului in raport cu euro.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a ajuns la 3,9 la suta in luna iulie si 4,2 la suta in luna august, de la 3,6 la suta in luna iunie; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, rata medie anuala s-a situat la 3,2 la suta in iulie si 3,5 la suta in august, de la 2,9 la suta in luna iunie.
Datele provizorii arata o usoara reaccelerare in termeni anuali a cresterii economice in trimestrul II 2018, la 4,1 la suta, de la 4,0 la suta in trimestrul anterior. Consumul gospodariilor populatiei a continuat sa fie principalul determinant al cresterii PIB, secondat la mica distanta de variatia stocurilor, iar aportul formarii brute de capital fix a redevenit negativ. Contributia exportului net la avansul PIB a ramas nefavorabila, dar s-a imbunatatit usor comparativ cu trimestrul precedent, in contextul unei decelerari mai evidente a ritmului de crestere a importurilor in raport cu cea a exporturilor.
Cele mai recente date statistice arata o accelerare a cresterii anuale a productiei industriale in iulie comparativ cu lunile anterioare, localizata in principal la nivelul industriei prelucratoare, iar activitatea din comert si servicii si a mentinut dinamica robusta. Lucrarile din constructii au continuat sa scada in termeni anuali, indeosebi pe seama segmentului constructiilor rezidentiale.
Ritmul anual de crestere a costurilor unitare cu forta de munca pe ansamblul economiei s-a temperat usor in trimestrul II, ramanand totusi la un nivel ridicat. In acelasi timp, variatia anuala a costurilor salariale unitare din industrie a continuat sa se mareasca in trimestrul II, dar a scazut in luna iulie, pe fondul redresarii dinamicii anuale a productivitatii muncii. Cotatiile relevante ale pietei monetare interbancare si-au restrans gradual ecartul pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara pe parcursul ultimelor doua luni. Cursul de schimb leu/euro a ramas relativ stabil.
Creditul acordat sectorului privat a continuat sa creasca sustinut in lunile iulie si august, cu 6,6 la suta, iar ponderea in total a componentei in lei a ajuns la 65,3 la suta (de la un minim de 35,6 la suta in mai 2012). La randul ei, ponderea creditului acordat populatiei a atins in luna august un nou maxim istoric, de 53,2 la suta din total.
Cele mai recente evaluari reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei spre limita superioara a intervalului tintei de inflatie la finalul anului curent, in linie cu prognoza pe termen mediu din august 2018. Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei au ca principale surse evolutia preturilor unor produse alimentare, a preturilor administrate (gaze si energie electrica) si a pretului combustibililor , precum si conditiile de pe piata muncii si conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, ritmul cresterii economice globale in contextul tendintelor protectioniste, perspectivele economiei si a inflatiei in zona euro si in UE si, implicit, conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile prezervarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de astazi va fi publicata pe website-ul BNR in data de 10 octombrie 2018, la ora 15:00. Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 6 noiembrie 2018, cand va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflatiei.