Tesseract Architecture, un studio tanar de arhitectura fondat in anul 2015 de arhitectul Raluca Soaita, ajunge la inceput de 2021 la o cifra de afaceri anuala de aproape un milion de euro, inregistrand o crestere de aproape 5 ori mai mare fata de anul precedent, pe fondul nevoilor tot mai ridicate atat pe segmentul facilitatilor medicale private si publice din Romania, cat si pe cel al spatiilor logistice si industriale. Pana in prezent, arhitectii Tesseract au proiectat in Romania peste 500.000 mp de spitale si facilitati industriale, de productie si diferite cladiri cu functiuni comerciale - in medie, 100.000 mp de cladiri proiectate anual.Tesseract este singurul studio de arhitectura din Romania si unul dintre putinele din Europa Centrala si de Est specializate in proiectarea de infrastructura dedicata sectorului de sanatate, ce necesita un grad particular de expertiza. Printre proiectele realizate de companie se afla numeroase spitale si clinici private din portofoliul operatorilor privati din sanatate, constructia Spitalului de copii din Bucuresti (#NoiFacemUnSpital), iar recent biroul a fost desemnat proiectant general pentru doua mari spitale judetene, la Focsani si Sibiu, aflate in stadiul de studiu de fezabilitate.
Interviu au arh. Raluca Soaita, fondator al Tesseract Architecture si specialist cu o experienta profesionala de 15 ani in domeniul de arhitectura si proiectare.
- Ce proiecte aveti in lucru, in aceasta perioada?
- In acest moment avem in lucru un mix de proiecte cu beneficiari privati si institutionali, atat in domeniul infrastructurii medicale, cat si in domeniul logistic si industrial.
Pe segmentul medical, ne pregatim anul acesta, in luna septembrie, de finalizarea Spitalului Marie Curie din Bucuresti - proiectul #NoiFacemUnSpital al Asociatiei Daruieste Viata, poate cel mai important proiect medical al ultimilor ani in Bucuresti, in care am schimbat cu totul abordarea in ceea ce priveste constructia unui spital in Romania. Dincolo de abordarea tehnica, respectand principiile de siguranta pe care trebuie sa le presupuna cu adevarat un spital pentru pacientii si personalul sau medical, in proiectarea acestei unitati am adus expertiza unei echipe foarte vaste de specialisti, alaturi de arhitectii nostri si de echipa de ingineri - epidemiologi, antropologi, sociologi, psihologi - care au contribuit alaturi de noi la proiectarea unui spital "cu chip uman", facut nu doar pentru a ajuta pacientii sa uite de boala, ci al carui design interior contribuie efectiv in procesul de vindecare. Aceasta este o piatra de temelie in ceea ce reprezinta viitorul spitalelor in Romania.
De asemenea, Tesseract Architecture a fost desemnat proiectant general a doua mari spitale judetene, la Focsani si Sibiu, aflate in stadiul de studiu de fezabilitate in acest moment si mai avem in lucru diverse proiecte de clinici medicale private specializate, unele in curs de executie, altele in proces de autorizare.
Pe segmentul de arhitectura comerciala, lucram in acest moment la proiectul Incubatorului de Afaceri din Iasi, un proiect privat, de 12.000 mp, ce va redesena infrastructura de business a Iasiului si va crea noi oportunitati de inovare, antreprenoriat si business pentru comunitatea locala. De asemenea, lucram la mai multe extinderi ale unor facilitati industriale, cum ar fi fabrica Delphi Romania de la Iasi (automotive) si fabrica Celestica (unul dintre cei mai mari furnizori IT la nivel global) de la Oradea, care sunt si ele in curs de executie.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2020 si ce estimari aveti pentru 2021 si in perspectiva?
- In 2020 am ajuns la o cifra de afaceri de aproape un milion de euro, inregistrand o crestere de aproape 5 ori mai mare fata de anul precedent si, totodata am crescut echipa de arhitecti Tesseract, prin noi recrutari. Suntem, in acest moment, o echipa de 10 arhitecti, dar si un epidemiolog implicat activ in proiectele de arhitectura medicala. Alaturi de acestia, lucram constant cu specialisti din diverse functiuni adiacente proiectelor dezvoltate - precum ingineri de rezistenta/ instalatii, experti in echipamente medicale, psihologi, antropologi, sociologi - care contribuie la dezvoltarea de spatii adecvate beneficiarilor finali ai acestora (pacienti, apartinatori, cadre medicale - in cazul spitalelor si clinicilor).
Pentru 2021 intentionam sa crestem, in continuare, echipa de arhitecti si ne concentram atat pe segmentul de proiectare medicala, cat si pe cel logistic si industrial, avand in vedere activitatea sustinuta din piata pe aceste domenii.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii? Ati inregistrat modificari in ceea ce priveste cererea de proiecte in ultimele luni?
- Pandemia a readus in focus domeniul medical, starea spitalelor romanesti si nevoia ridicata de infrastructura pe acest domeniu, astfel incat multe decizii de investitii s-au luat mai rapid acum atat din partea operatorilor privati, cat si din partea autoritatilor.
Pentru noi a contat foarte mult portofoliul anterior si experienta in proiectare medicala, astfel incat piata deja ne cunostea si atunci cand au pornit proiectele am reusit sa venim foarte rapid si eficient cu solutii. Astfel a fost in cazul spitalelor modulare, in care a contat foarte mult experienta anterioara pentru a pune rapid in practica o astfel de solutie - care sa nu fie doar rapida, ci si epidemiologic si sanitar viabila.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Pe de o parte, recentele intamplari nefericite de la spitalele Matei Bals si Piatra Neamt au aratat starea proasta a spitalelor romanesti si nevoia urgenta de a aplica masuri, astfel incat infrastructura medicala sa devina sigura atat pentru pacient, cat si pentru personalul medical. Investitiile publice in spitale sunt obligatorii, iar administratiile spitalelor vor trebui sa ia in considerare echipe de proiectare cu experienta.
Ne asteptam sa creasca investitiile private in sanatate in continuare, avand in vedere ritmul lent de luare a deciziei in sectorul public si faptul ca asteptarile pacientilor s-au schimbat, au nevoie de un anumit tip de servicii si tratament pe care in acest moment doar segmentul privat il acopera. Spitalele private, fiind construite recent, respecta normele de siguranta si epidemiologice si sunt mai bine intretinute decat cele publice.
Daca discutam despre pandemie, o parte din noile tendinte de proiectare sunt:
● spitale modulare, cu posibilitate de accesare a fiecarui modul separat si de inchidere a acestuia pentru utilarea sa doar pentru tratarea pacientilor infectati;
● solutii de HVAC adaptabile pentru diverse situatii (saloane cu presiune pozitiva care sa poata fi transformata in presiune negativa);
● intarirea retelei de spitale de boli infectioase si realizarea de sectii de terapie intensiva in cadrul acestora;
● realizarea de spitale de recuperare pentru pacientul care a trecut prin Covid-19.
- Ati implementat modul de lucru BIM?
- Modulul de lucru BIM este foarte important pentru proiectarea de spitale, insa in Romania sunt foarte putini specialisti care pot lucra in BIM si este important ca toate partile implicate in proiectare sa foloseasca acest instrument. Noi folosim Archicad ca software de proiectare, care permite verificarea si coordonarea tuturor specialitatilor in acelasi fisier, permite munca in echipa si permite si continuarea proiectului la nivel de executie in sistem BIM.
Folosind un astfel de modul, riscul de eroare in proiectare se reduce foarte mult si coordonarea specialitatilor este mult mai usor de facut. Se reduce si timpul de proiectare, iar instrumentul poate fi utilizat ulterior fazei de proiectare - si in managementul de proiect si in executie.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii?
- Desi in Romania nu putem spune ca am ajuns la un nivel inalt de digitalizare in constructii (comparativ cu alte domenii de activitate), tehnologia va impinge si acest sector din spate si ne va obliga sa ne adaptam vremurilor.
Pentru domeniul medical, digitalizarea inseamna o eficientizare a resurselor financiare si umane: o reducere a costurilor de mentenanta (prin modulul BMS - Building Management System, de exemplu). De asemenea, inseamna si o gestiune facila a materialelor si o reducere a risipei acestora prin modul special de logistica, un act medical eficient prin modul de coordonare a tuturor echipamentelor cu fisa pacientului, o abordare pluridisciplinara cu posibilitatea de implicare de profesionisti din lumea larga prin telemedicina; o baza de date importanta pentru cercetare etc.
Robotica deja este folosita la nivel de chirurgie, realitatea virtuala si cea augmentata sunt deja folosite in diverse tratamente, inteligenta artificiala este deja folosita in cercetare.
