Doua parcuri de cate 30 de hectare in Bacau, varianta ocolitoare a orasului Valenii de Munte, un nou parc industrial in Alexandria, o parcare de tip park&ride in Brasov sau dezvoltarea urbana complexa a statiunii Neptun-Olimp sunt numai cateva dintre proiectele majore aflate in diverse etape de implementare, in portofoliul companiei Tehno Consulting Solution (TCS), companie de consultanta in constructii cu capital integral romanesc. In cei 11 ani de experienta pe piata locala, compania si-a creat un portofoliu generos de clienti si proiecte destul de diversificate: infrastructura de drumuri/poduri, amenajari de intersectii si giratii, dezvoltare urbana, iluminat public, amenajari de parcuri si zone de agrement, cladiri civile si industriale etc.). Pentru 2022, Benian Gheorghe Bălă, administratorul TCS, estimeaza ca activitatea companiei se va inscrie pe un trend crescator, avand in vedere proiectele in curs, dar si planurile de a aborda proiecte de mare complexitate.Interviu cu Benian Gheorghe Bălă (38 de ani), administrator la Tehno Consulting Solution si manager cu o experienta profesionala de 15 ani pe piata de consultanta in constructii.
- Ce proiecte aveti in portofoliu, in aceasta perioada?
- In acest moment, avem in lucru un numar mare de proiecte aflate in diferite stadii de evolutie si destul de variate in ceea ce priveste complexitatea. Am incercat sa imbinam proiectele de anvergura, care sunt si de durata si necesita sustinere financiara indelungata, cu proiecte mai mici, care sa ne asigure un cash flow in cadrul companiei. Este clar ca tratam cu profesionalism si transparenta totala fiecare proiect, indiferent de dimensiune sau complexitate. Acest comportament a dat nastere unor colaborari si relatii stranse alaturi de clientii nostri. Daca ar fi sa nominalizam cateva proiecte aflate in derulare acestea ar fi: proiectarea a doua parcuri de cate 30 ha in municipiul Bacau, parcul central din municipiul Sibiu, varianta ocolitoare Valenii de Munte, un parc industrial in Alexandria, mai multe puncte de transfer de calatori plus park&ride in municipiul Brasov, partea carosabila si pistele de biciclete pe un traseu turistic din Resita, DJ 114 din Covasna, dezvoltarea urbana complexa in statiunea Neptun-Olimp, un parc de agrement in municipiul Constanta, piste de biciclete in Topoloveni si in municipiul Bistrita, statii de incarcare autovehicule electrice in municipiul Pitesti, amenajarea Lacului Targoviste si multe altele.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2021 si ce estimari aveti pentru anul in curs?
- In prima parte a anului 2021, tendinta aparitiei unor proiecte noi a fost in usoara scadere. Pe parcursul anului, insa, cu ajutorul tuturor angajatilor nostri, am reusit sa eficientizam procesele din companie, iar proiectele au inceput sa se deruleze. In pofida situatiei economice si financiare din Romania, anul 2021 a fost satisfacator pentru noi. Am avut si avem in continuare proiecte, drept urmare, putem vorbi despre o tendinta de crestere. Pentru anul 2022, asteptam un trend crescator sustinut in activitate, avand in vedere proiectele in curs, in diverse faze de proiectare. Provocarea pentru acest an ar fi abordarea unor proiecte si mai complexe, dar sunt, insa, cateva elemente ce ne fac sa tratam cu precautie acest aspect. Unul din aceste elemente este lipsa personalului calificat in ceea ce priveste serviciile de proiectare tehnica. Un al doilea element este impredictibilitatea capacitatii financiare a beneficiarilor. In domeniul nostru de activitate, planificarea cheltuielilor raportate la termenele de predare este vitala si spun acest lucru deoarece din momentul in care semnam un contract cu un beneficiar pentru realizarea unui proiect de o complexitate ridicata si pana cand se considera receptionat, se scurge o perioada de timp destul de mare. In acest proces de elaborare, avizare, autorizare, depindem de o serie intreaga de factori externi si, mai mult decat atat, toata aceasta perioada se rezuma la cheltuieli (cu angajatii, cu subcontractorii, cu elaborarea studiilor de teren, cu plata avizelor si a eventualelor expertize etc.). Toate aceste cheltuieli trebuie sustinute pe o perioada foarte mare, avand in vedere ca receptia si, implicit, plata serviciilor catre compania noastra, se face dupa finalizarea tuturor documentatiilor, a studiilor si obtinerea avizelor/ autorizatiilor. Daca la tot acest proces se mai adauga si o intarziere in realizarea platilor, imaginati-va cat de delicata poate sa devina componenta de cash flow.
- Cum va aliniati cerintelor de proiectare nZEB?
- Incepand cu 2021, toate constructiile noi si renovarile majore din Romania au fost nevoite sa respecte noul standard nZEB, adoptat la nivel european. Aceasta presupune un nivel ridicat de eficienta energetica a cladirilor si reducerea dependentei de sursele de energie poluante - pentru a proteja mediul si pentru a creste calitatea vietii locatarilor. In plus, astazi foarte putine cladiri sunt proiectate si executate pentru a putea fi usor reutilizate sau reciclate. Romania nu are inca un cadru legislativ complet cu privire la intregul proces de proiectare, constructie si verificare, in ceea ce priveste obtinerea unui proiect care sa aiba un rezultat incadrat in standardul nZEB. Cu toate acestea, compania noastra incearca sa se alinieze acestui trend prin realizarea unor proiecte de tip coridoare de mobilitate urbana sau iluminat public, care sa respecte standardul nZEB, pentru a schimba modul in care construim, astfel incat sa fie mai eco-friendly.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura/proiectare, inginerie si consultanta tehnica in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- As putea spune ceea ce stim deja cu totii, de multa vreme, si anume faptul ca mediul din domeniul proiectarii a fost, este si va fi unul competitiv. Pregatirea si gestionarea rationala a resurselor nu poate asigura intotdeauna succesul predarii in termenii stabiliti a unui proiect. Sau, mai bine zis, intotdeauna este loc de mai bine. Drept urmare, consider ca tendintele in proiectare se indreapta spre digitalizare, ca efect al pandemiei, spre utilizarea unor tehnologii de masurare si modelare exacta, din ce in ce mai complexe. Din momentul in care discutam despre eliminarea unor procese fizice consumatoare de timp si resurse materiale nu tocmai prietenoase cu mediul inconjurator (putem aminti aici teancurile de dosare stampilate si semnate manual), putem discuta despre o crestere a productivitatii. Potentialul de imbunatatire din punct de vedere al productivitatii si eficientei este unul vast, dar pentru asta este nevoie de oameni inovatori.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii?
- Tinand cont ca se vor fluidiza procesele din cadrul fazelor de avizare si autorizare, pot afirma doar ca digitalizarea este un lucru benefic, ca in toate domeniile de activitate, cu atat mai mult in cel de proiectare. Consider ca, in noul context de piata si fantastica evolutie a solutiilor, tehnologizarea productiei este vitala si nenegociabila. Solutiile digitale au atins toate ramurile de activitate, asa ca nu vad de ce nu am face demersurile necesare pentru a putea spori productivitatea, profitabilitatea si eficienta. Sectorul de inginerie a fost mai lent in adoptarea unor solutii inovatoare, asa ca impactul digitalizarii va fi unul major. Cu toate acestea, cunoastem faptul ca, pentru Romania, nu va fi un proces rapid, insa este realizabil si vom beneficia cu totii in urma acestei abordari moderne. Tin sa mentionez ca am reusit, in aceasta perioada, sa realizam un lucru remarcabil, unic pana in prezent si care speram sa devina un precedent si un model de luat in seama. Ma refer la faptul ca in municipiul Brasov am finalizat un proiect care a fost elaborat, semnat, predat, avizat, verificat de verificatori autorizati, autorizat si receptionat exclusiv in format electronic.
