Serban Tiganas: In 2024 ne vom confrunta cu consecintele guvernarii neperformante

 

- As spune ca anul a fost in general normal, asemanator din perspectiva numerelor cu precedentul, dar ca sunt semne de ingrijorare legate de incetinirea si chiar blocarea unor finantari publice. Un alt fenomen ingrijorator tine de forta de munca din proiectare, care este insuficienta pe piata, ceea ce a accentuat manifestari de concurenta neloiala din partea unor angajati si a unor angajatori. Ma refer la cei care lucreaza si pentru concurenta la adapostul telemuncii si la firmele care extrag, prin oferte ademenitoare, angajatii concurentilor lor. Se stie ca pentru un architect sau inginer fara experienta foarte mare este greu de intrat in cultura si procedurile unei firme in care s-a angajat si ca e necesar un timp de acomodare, in care acesta invata si nu are randamentul asteptat. Daca imediat dupa ce acesta s-a adaptat si incepe sa performeze vine cineva si ii ofera ceva in plus si ti-l ia gata pregatit, nu e in regula. Sigur ca se pot inventa diferite clauze contractuale care sa faca mai dificile aceste preluari pentru angajati, dar e pacat sa ne consumam creativitatea astfel. Presupun ca anul viitor va fi unul mai dificil pe fondul impredictibilitatii accentuate a perioadei, atat pentru mediul privat, care se confrunta cu instabilitate si indisponibilitati financiare, de resurse si de context legislativ, cat pentru mediul public romanesc, puternic afectat de esecul bugetar fara precedent al guvernantilor din acest an.

 

- Avem cateva santiere pe care le-am mentionat deja in interventii precedente, precum a doua etapa a complexului Bosch Engineering Center din Cluj-Napoca, care urmeaza sa fie data in folosinta la inceputul anului viitor si va inchide o dezvoltare care a durat zece ani si prin care s-a regenerat o fosta incinta industriala din proximitatea zonei centrale. Este ultima din cele patru cladiri care au fost date in folosinta succesiv. Mai avem in santier un mare parcaj multietajat privat, in zona centrala a municipiului Cluj-Napoca, pe care toata lumea il asteapta. De asemenea, asteptam deschiderea celor doua cladiri universitare pe care le-am transformat din Casa de Moda si banca in centrul Clujului, unde practic lucrarile s-au incheiat, mai fiind necesare mobilari si receptie. In Brasov este in toi construirea Salii Polivalente, care va fi o lucrare deosebita, la care tinem foarte mult, pentru ca a beneficiat de un teren generos si este si ea foarte asteptata, dar mai urmeaza peste un an de santier. La Bistrita, suntem aproape de finalizarea unei cladiri principale dintr-o cazarma militara, iar in secuime avem in santier cateva cladiri industriale din domeniul alimentar, dedicate depozitarii si procesarii primare a cartofilor si productiei de lapte praf. La Targoviste trebuie sa inceapa santierul stadionului si a cladirii complementare "park and ride", autorizate, pentru care am finalizat proiectele tehnice. Asteptam finantarea celor doua spitale noi pe care le-am proiectat in 2021 si 2023, Centrul Integrat de Transplant si Spitalul de Urgente Pediatrice, ambele pentru Cluj-Napoca, sperand ca administratia publica va reusi sa asigure resursele necesare. Despre proiectele private aflate in faze incipiente, inca neautorizate, nu va putem comunica informatii, acestea fiind deocamdata confidentiale. 

 

- Din pacate, nu putem vorbi de un impact major, desi legislatia o impune. Teoretic, daca proiectam si realiza noile constructii dupa principiile eficientei energetice, ale decarbonizarii si economiei circulare si le renovam profund pe cele existente, bugetele de investitii ar trebui sa creasca cu 15-20%, dar situatia economica actuala nu prea poate sa absoarba asa ceva. Costurile cu proiectarea ar trebui sa creasca si ele cel putin in aceeasi proportie, pentru a acoperi studiile necesare pentru performantele cerute. Bineinteles ca toate acestea se amortizeaza si aduc costuri mult mai mici pe durata de functionare a cladirilor, dar nu suntem inca obisnuiti cu asta, pentru a accepta schimbarea, ca institutii si persoane. 

 

- Exista o tot mai mare promovare a acestor concept in mediile profesionale, prin diferite mijloace de comunicare si proiecte precum "Caravana nZEB", "nZEB goes Passive" si conferinte profesionale precum cea mai recenta a AIIR, de la Brasov. S-au consolidat ofertele de cursuri de dezvoltare profesionala continua pentru cei din proiectare, ceea ce este bine. Facultatile de arhitectura din tara s-au intalnit la Timisoara recent si au analizat in ce masura proiectele pe care le realizeaza studentii raspund acestor provocari. Au aparut clienti atenti la aceste aspect, dar mai e mult, cred, pana ca acestea sa devina uzuale.

 

- Deja se intampla multe lucruri nevazute in produsele de pe piata materialelor de constructii care tin de modul in care sunt realizate. Cele mai avansate firme din domeniul materialelor si sistemelor pentru constructii si-au dezvoltat tehnologii bazate pe cercetare aplicata avansata, care confera atat produselor, cat si tehnologiilor de fabricare, calitati noi. Noi, ceilalti, trebuie sa le cunoastem si recunoastem si, bineinteles, trebuie sa le folosim. Obstacolul impotriva calitatii este, inevitabil, pretul mai mare. Este ca in cazul produselor bio, indifferent daca sunt alimentare sau nu. Apare necesitatea evidenta de a dispune de programe de dezvoltare profesionala continua pentru toti cei implicati in construire. 

 

- In 2024 ne vom confrunta cu consecintele guvernarii neperformante din 2023 si nu pot anticipa amploarea acestora, pe care o doresc suportabila, fara a avea convingerea ca va fi asa. Lipsa fortei de munca din proiectare si din santier cred ca va continua sa ne afecteze pe toti din sector si va duce, inevitabil, la cresteri de preturi. Daca la restaurante, hoteluri si daca comandam ceva online ne-am obisnuit sa vorbim in limba engleza, cred ca o sa o facem tot mai mult si pe santiere.