Sectorul 3 al Capitalei detine in administrare o suprafata de peste 700 de hectare de teren disponibil pentru investitii, prevazuta cu toate facilitatile urbane de functionare, reprezentand una dintre principalele zone in care se va dezvolta municipiul Bucuresti in urmatorii ani. Din punct de vedere demografic, sectorul are cel mai mare numar de locuitori dintre toate celelalte zone ale Capitalei, populatia incadrata apropiindu-se de 475.000 de locuitori. In aceste conditii, zona de est a municipiului Bucuresti se va dezvolta foarte mult pe termen mediu si lung, zone precum iesirea spre Autostrada Soarelui, sau cele din proximitatea Parcului Titan ori a cartierului Dristor beneficiind deja de investitii straine si locale imense pentru constructia de centre comerciale si blocuri de locuinte.Interviu cu Stefan Dumitrascu, arhitectul-sef al Sectorului 3.
- Cum se va dezvolta Sectorul 3 in perioada urmatoare?
- Inca de anul trecut, am observat o revigorare a sectorului de constructii, in special pe segmentul rezidential, tendinta pe care am resimtit-o si la nivelul Sectorului 3. In prezent, se afla in executie intre 2.000 si 2.500 de apartamente in zona, care se vor adauga stocului deja existent de cateva mii de locuinte dezvoltate inainte de criza. Sunt convins ca toate se vor vinde, avand in vedere numarul mare de locuitori din sector si rata destul de sustinuta de crestere a populatiei din teritoriu. In plus, in sector exista o suprafata totala de peste 700 de hectare de teren construibil, liber, care beneficiaza de toate facilitatile urbane de functionare, reprezentand cea mai extinsa rezerva de teren liber pentru constructii din intreaga Capitala. In ceea ce priveste dezvoltarea pe verticala, am speranta ca se va creste regimul de inaltime si, in acest sens, asteptam deciziile comitetului municipal pentru avizarea favorabila a trei documentatii de tip PUZ comandate de Primaria Sectorului 3 si care prevad o marire a inaltimii si intensivitatii cladirilor ce vor fi construite in zona. Acestea se vor afla in dezbatere pana la finele lui 2015 sau, cel mai tarziu, pana la jumatatea lui 2016.
- Ce proiecte se vor dezvolta, in continuare, la iesirea spre Autostrada Soarelui?
- Zona B-dului Theodor Pallady, pana la Autostrada Soarelui, cunoaste deja o reconversie functionala clara, urmand a se dezvolta atat ca zona de locuinte, cat si comerciala si de petrecere a timpului liber. Astfel, in ultima perioada, foste centre industriale, fabrici si sere au fost transformate, treptat, in spatii comerciale sau de locuit, exemple recente fiind reprezentate de construirea parcului de retail de pe B-dul Theodor Pallady, mari retele de magazine, precum Auchan, Dedeman, Jumbo sau Decathlon si unde a anuntat ca se vor extinde inclusiv Ikea sau Carrefour. Totodata, Policolor a ales sa vanda fabrica din zona, pe platforma fiind deja demarata constructia unui ansamblu privat de locuinte ce va avea peste 6.000 de unitati locative. Este o zona prielnica pentru investitori, deoarece beneficiaza de toate facilitatile si caile de comunicatie cu centrul orasului. Astfel, aria respectiva se va transforma, din punct de vedere al utilizarii teritoriului, intr-un centru urban pentru locuit, loisir si va oferi, in acelasi timp, locuri de munca in comert si servicii.
- In ce fel va afecta intensificarea constructiilor disponibilitatea de spatii verzi a orasului?
- Utilizarea intensiva a spatiilor verzi din orase face ca mentenanta acestora sa fie deosebit de dificila. De exemplu, in Parcul Titan se investesc sume uriase pentru administrarea spatiilor verzi, avand in vedere utilizarea ultraintensiva a acestora. Estimam ca, in sezonul cald, circa 20.000 - 30.000 de oameni viziteaza parcul la fiecare sfarsit de saptamana, conditii in care trebuie sa avem grija ca vegetatia sa nu se distruga si spatiul verde sa fie viabil pana la urmatoarea utilizare. Am optat pentru masurile suplimentare de protectie (constituite de jardinierele rosii), dupa ce toate celelalte solutii adoptate de-a lungul timpului au dat gres. Acestea sunt umplute cu cernoziom si au posibilitatea de a sustine atat iarba/ gazon, cat si arbusti sau chiar arbori urbani (stejari, platani etc.).
- Care credeti ca sunt cele mai mari obstacole in calea dezvoltarii sectorului?
- Din pacate, legislatia si modul de gandire al celor care reglementeaza urbanismul constituie factori neprielnici pentru realizarea unor constructii spectaculoase. Pentru a supravietui ca oras, trebuie sa ne dezvoltam pe verticala. Insa, din nefericire, regulamentele de urbanism au fost permanent indreptate impotriva acestui trend arhitectural. Aproape tot Bucurestiul este o zona protejata. Nu este normal ca, atunci cand apare un asemenea proiect, sa auzim din partea reprezentantilor ONG sau a societatii civile ca suntem «inghititi» de betoane si otel, in conditiile in care Capitala nu exceleaza in zona imobilelor impunatoare. Au fost mutilate proiecte care promiteau, din cauza acestor contestatii. In ansamblu, orasele se comporta ca niste organisme vii, care, atunci cand sunt amenintate de un factor extern (criza financiara, sociala, naturala sau politica), se contracta. Acum, urmeaza o perioada de dezvoltare, care cred ca va fi marcanta pentru viitorul arhitectural al sectorului 3.
