re-act now, biroul de arhitectura fondat de arh. Mario Kuibus in anul 1997 in Bucuresti, este activ in zona proiectelor rezidentiale, publice /institutionale, dar si in proiectarea de cladiri cu dotari social-comerciale, spatii publice, parcuri, amenajari interioare si altele. Echipa pe care o conduce este autoarea unor proiecte de referinta pentru Capitala, precum cel de modernizare a Magazinului Bucuresti, sau The Ark - una dintre cele mai cunoscute cladiri istorice restaurate din Bucuresti, o tranzitie creativa de la fosta Bursa de Marfuri la un centru modern de birouri. Arh. Mario Kuibus s-a implicat activ in viata publica a Capitalei, ca membru fondator al unor asociatii de profil, prin expozitii-manifest, conferinte si prin activitatea sa didactica universitara si, alaturi de echipa re-act now, a castigat numeroase premii de arhitectura, o recunoastere a calitatii proiectelor realizate pana in prezent.Interviu cu arh. Mario Kuibus, arhitect fondator al re-act now architecture si specialist cu o experienta profesionala de 32 de ani in domeniu.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2020 si ce estimari aveti pentru 2021 si in perspectiva?
- Anul trecut ne-a pus pe toti intr-o noua paradigma si a trebuit sa reactionam cat se poate de atenti la toate situatiile aparute si pe toate planurile cu foarte mare atentie si responsabilitate. Anul acesta, prin experienta de operare deja asimilata in atatea luni de la declansarea crizei Covid-19, exista o oarecare rutina in a activa profesional in cadrul biroului, reusind sa cream o atmosfera activa in siguranta si precautie sanitara. In aceste conditii, cu toate ca s-a actionat cu efectivul aproape complet, am reusit sa nu avem niciun caz de infectare de la initierea pandemiei si pana in prezent.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii dvs.?
- Intr-adevar, anul trecut am remarcat ca s-a ajuns la o diminuare pe ansamblu a volumului de lucru cerut in piata comparativ cu anii precedenti, ceea ce era predictibil in contextul pandemic general dat, cu toate masurile restrictive rezultate, dar mai ales odata cu aplicarea lockdown-ului la inceputul anului.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Sunt optimist in ceea ce priveste anii urmatori. Am reusit, practic, sa actionam si sa ne adaptam cu totii la o situatie inca pandemica functionand in limite normale de activitate din punct de vedere al volumului de lucru. Noi observam, in cadrul biroului nostru, deja chiar si in acest inceput de an, o crestere vizibila in ceea ce priveste cererea de servicii de proiectare fata de anul trecut si estimam ca pana la sfarsitul anului, conform celor planificate cu partenerii nostri, vom avea cel mai probabil un nivel similar cu cel din anii trecuti. In viitorii ani in contextul activitatii nu vad o diminuare a acesteia, ci din contra.
Din punct de vedere al reactiei pietei la posibile noi schimbari de atitudine, astept o recesiune in viitorul apropiat si mediu in cadrul dezvoltarilor din programul de tip office, manifestata printr-o precautie investitionala, tinand cont ca multe firme mari sunt de peste un an de zile in regim de tele-munca. Dar odata cu aceasta vor aparea situatii noi posibile de refunctionalizare a unor cladiri din office in rezidential sau mixed-use.
- Ati implementat modul de lucru BIM? In ce mod va influenteaza lucrul?
- Lucrul in BIM este un serviciu pe care il asiguram tuturor beneficiarilor care il doresc. Strategia noastra de firma, in baza pietei romanesti si a cerintelor acesteia, este in a oferi acest serviciu la cererea potentialilor clienti doritori din cadrul serviciilor dedicate BIM oferite de partenerii nostri externi. In contextul cererii si ofertei legate de practica locala a comenzii si derularii serviciilor de proiectare la noi in tara, unde se observa o relationare in programari aproape permanente in regim de maxima urgenta si cu o multitudine de schimbari si ezitari intr-o coerenta decizionala, face ca inca implementarea BIM sa fie in varianta in-house o strategie neoptimizata. Asteptam aparitia necesitatii implementarii generalizate a modului de lucru BIM printr-un cadru legislativ nou, care sa promoveze si chiar sa impuna calitatea in constructii si prin aceasta unealta actuala, ca un garant al unei prestari de servicii de proiectare relationate cu timpul nostru.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- Digitalizarea este o cerinta foarte importanta care, in clipa cand o vom avea, ne va scuti de multa birocratie si ne va optimiza mult costurile cu cheltuielile directe si indirecte. Domenii precum cel fiscal de taxe si impozite, al autorizarii si avizarii in constructii sunt capitole mari in cadrul activitatii noastre care ne mananca multe resurse zilnice ce vor putea fi printr-o asa actiune mult optimizate. Asteptam de mult timp actiuni concrete in plan legislativ, care sa treaca de la nivelul declarativ la cel al actiunii concrete.
- Care considerati ca sunt primele lectii pe care ar trebui sa le invatam dupa experienta inedita a anului 2020?
- Ca prime lectii ale unui an pandemic proaspat absolvit, am reusit sa vedem cu totii ca avem disponibilitati de adaptare nestiute si ca realitatile actiunii noastre in fractii temporale rutinate pot fi contuzionate cu ce si cand nu te astepti. Sa speram, totusi, ca aceste fenomene nu vor creste in intensitate sau in frecventa in viitor, pentru ca nu stiu daca vrem sa fim parte a unor experiente si mai extreme decat nivelul unora de tipul celei traite in 2020.
