Circa 26,4% din totalul de 67.372 dovezi inscrise in 2020 in Sistemul Informatic al Ordinului Arhitectilor din Romania (SIOAR) sunt concentrate in doar cinci judete ale tarii, respectiv Timis, Ilfov, Cluj, Bucuresti si Prahova, potrivit unei analize publicate de OAR. In general, ierarhia judetelor de investitie pentru dovezile inscrise in SiOAR nu s-a schimbat in cei trei ani analizati si, de asemenea, nu se observa cresteri sau scaderi semnificative pentru niciunul dintre acestea, subliniaza reprzentantii Ordinului. In judetele Timis (4.294 de dovezi), Ilfov (3.684) si Cluj (3.490) s-au inscris in 2020, dar si in anii anteriori, cele mai multe dovezi. La polul opus se afla judetele Salaj (295 de dovezi in 2020), Bistrita-Nasaud (321) si Vaslui (438).
Valorile inregistrate in sistem de catre arhitecti la faza de obtinere a autorizatiei de construire sunt aparent plafonate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de catre fiecare administratie locala in parte, ceea ce indica in mod suprinzator costuri nerealist de scazute fata de piata reala. Aceasta valoare de investitie declarata se actualizeaza prin regularizare contabila la finalul lucrarilor de executie, inaintea receptiei in vederea intabularii constructiei.
"Deoarece aceasta practica pare sa fie generalizata la nivel national, proportiile se pastreaza, iar graficele si hartile isi pastreaza relevanta. Ordinul a initiat dialoguri cu autoritatile si face demersuri de ordonare si corectare a practicilor din acest domeniu, in colaborare cu administratiile locale si cea centrala", explica arh. Alexandru Gavozdea, presedintele OAR.
Peste 70% din proiectele anului 2020 au reprezentat cladiri noi
Dupa finalizarea interpretarii datelor si realizarea analizei pietei de profil din Romania, comparatia cu situatia de la nivelul altor state membre UE a fost un pas necesar si util. Astfel, datele din rapoartele SiOAR au fost comparate cu cele inregistrate de catre Observatorul realizat de Consiliul Arhitectilor din Europa (ACE), o platforma online dedicata profesiei de arhitect in Europa, un instrument prin care utilizatorii pot cauta, accesa si compara o multitudine de informatii statistice cu privire la arhitecti, la piata de arhitectura si la diverse practici profesionale in Europa.
Conform datelor Observatorului ACE referitoare la ponderea numarului de lucrari pe tipuri de programe, Romania inregistreaza o distributie similara cu cea europeana, cu mici exceptii, in domeniul constructiilor de birouri, invatamant dar si investitii publice. Acelasi raport indica faptul ca piata de constructii din Romania a inregistrat in ultima parte a perioadei analizate o crestere constanta. Este de remarcat ca in 2020, in ciuda unui trend european in scadere, piata din Romania a continuat sa evolueze, inregistrand o crestere de 44,6% fata de anul 2018.
In contextul schimbarilor climatice, politicile UE pentru o mai buna eficienta energetica a cladirilor incurajeaza renovarea cladirilor existente, fapt ce ar putea reduce consumul total de energie al UE cu 5-6% si ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5 %. Conform Observatorului ACE, mai mult de 50% din proiectele din Europa au constat in reconditionarea sau reabilitarea cladirilor de patrimoniu. Spre deosebire de trendul european, in 2020, in Romania, 71% dintre proiecte au fost cladiri noi si doar 22%, respectiv 7%, reconditionari si reabilitarea cladirilor de patrimoniu.
Conform SIOAR, cea mai mare parte a beneficiarilor sunt persoane fizice 73,59%, urmate de persoane juridice 20,63% si de institutiile publice 5,78%. In anul 2020, toate categoriile au inregistrat scaderi ale numarului de dovezi inscrise, in primul rand pentru institutiile statului (-17,61%) si pentru persoanele juridice (-7,53%).
Cele mai putine dovezi au fost inscrise in perioada de lockdown
La nivel national, pentru perioada supusa analizei, anul 2020 a reprezentat anul cu cele mai putine dovezi inscrise, respectiv 67.327, cu o scadere de 4% fata de 2019. Cele mai semnificative scaderi s-au inregistrat in lunile martie, aprilie si mai 2020, in luna aprilie inregistrandu-se doar 3.867 de dovezi, fata de 6.426 depuse in aprilie 2019. O parte dintre lucrarile care in mod normal ar fi fost inscrise in prima parte a anului au fost decalate spre cea de-a doua parte, de aici si cresterile inregistrate in luna august 2020 vs august 2019.
Este pentru prima data de la introducerea Sistemului Informatic al Ordinului Arhitectilor din Romania cand Ordinul publica astfel de date, iar rezultatele obtinute, grupate si prezentate publicului larg in aceste doua rapoarte, indica potentialul urias pe care astfel de analize il pot avea pentru cunoasterea pietei de profil din Romania. Totodata, derularea acestui proces a evidentiat in mod cert necesitatea de a corecta modul de colectare a datelor si a responsabiliza profesionistii, in vederea completarii corecte si complete a documentatiei in SIOAR.
"Periodicitatea cu care vom actualiza aceste rapoarte sectoriale va fi variabila, avand in vedere modernizarea colectarii datelor ca urmare a invatamintelor din aceasta prima serie oficiala de analize si va tine cont de utilitatea acestora pentru factorii interesati si de ecourile acestei prime editii", a precizeaza arh. Alexandru Gavozdea.
Rapoartele SIOAR ofera imaginea unei piete neomogene de arhitectura
OAR a lansat de curand doua instrumente de analiza a pietei de arhitectura si constructii din Romania: Raport SiOAR 2018-2020, cu adresabilitate generala, si Raport SiOAR 2018-2020 Filiale teritoriale, care ofera, in plus, o analiza interna a organizatiei si a membrilor sai, de la distributia lor la nivel de filiale, varsta medie si ponderea pe sexe, pana la distributia contractelor tinand cont de mai multe criterii.
Realizate pe baza datelor inregistrate de arhitecti in SIOAR in cadrul procesului de luare in evidenta a proiectelor de arhitectura, aceste rapoarte evidentiaza evolutia pietei in perioada 2018-2020: ce tipuri de lucrari proiecteaza arhitectii membri OAR, oferind statistici in functie de tipul de judet si localitatea in care se va realiza investitia, tipuri de beneficiari si, nu in ultimul rand, impactul pandemiei asupra investitiilor.
"Rapoartele ofera imaginea unei piete neomogene, uneori surprinzatoare, alteori confirmand ipoteze formulate instinctiv de unii dintre actorii si factorii interesati", remarca arh. Alexandru Gavozdea.
"Dovada de luare in evidenta" reprezinta instrumentul prin care Ordinul confirma pentru toate partile interesate ca elaboratorul documentatiei semnate este arhitect cu drept de semnatura activ si astfel prezinta o certificare "la zi" a dreptului de practica a acestei profesii reglementate, in interes public. In procesul de luare in evidenta, arhitectul inscrie o serie de date de baza ale proiectului, date care sunt colectate pentru fiecare proiect de arhitectura elaborat pe teritoriul Romaniei.
Pentru a consulta cele doua rapoarte SIOAR, click aici!