Municipiul Bacau, unul dintre principalele orase din zona nord-estica a tarii, va cunoaste o dezvoltare semnificativa in perioada urmatoare, avand in vedere numarul mare atat al ansamblurilor rezidentiale aflate in constructie, cat si al solicitarilor de autorizare pentru demararea de proiecte noi. Potrivit administratiei locale, cererea de locuinte din Bacau este foarte mare, in prezent dezvoltatorii privati avand in constructie sapte ansambluri colective de dimensiuni mari, cu un numar total de circa 610 locuinte si investitii apropiate de 60 milioane de lei. Pe langa acestea, municipalitatea are in implementare o serie de proiecte ce au ca scop dezvoltarea comunitatilor marginalizate (precum E-Strateg), atragerea de investitori si forta de munca tanara si specializata (Tech Revolution, construirea incubatorului de afaceri HUB pentru Tineret - Cinema Orizont - finantat prin POR), dar si dezvoltarea infrastructurilor sanitare (modernizarea, dotarea si extinderea corpurilor ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau), educationale (modernizarea si reabilitarea unor crese si colegii) si de transport (coridoare de deplasare noi sau modernizate, managementul traficului, trasee pentru biciclete etc.). Valoarea cumulata a proiectelor derulate de municipalitate depaseste 55 milioane de euro.Interviu cu arh. Diana Mihaela Marin (35 de ani), arhitect-sef in cadrul Primariei Municipiului Bacau. Arhitecta are o experienta profesionala de 12 ani in domeniu, cu activitate preponderenta in companii private (Rocada Architects - Iasi, Atelier 007 - Bacau, General Tectonic - Bacau). Ocupa functia de arhitect-sef al municipiului Bacau din octombrie 2017.
- Care sunt obiectivele dumneavoastra, ca arhitect-sef, pentru viitorul apropiat?
- Lipsa de viziune si de strategie de dezvoltare urbana a generat o crestere haotica a frontului construit in municipiul Bacau: nu exista o zonificare clara a functiunilor, in aceeasi zona avem inghesuite constructii de locuinte individuale, cabinete/ clinici medicale, birouri etc. Si, din nefericire, pe fondul reglementarilor urbanistice aflate inca in vigoare, sunt permise, in continuare, astfel de intercalari fara nicio logica. Ca atare, este necesara o zonificare urbanistica pe functiuni bine stabilite si definite, cu ingradiri/ limitari ale diversitatii functiunilor. Ne confruntam, de asemenea, cu o supraaglomerare, in zona centrala, a tuturor acestor functiuni si o lipsa de interes pentru zonele limitrofe (Serbanesti, Letea). De asemenea, avem un curs de apa caruia i-am intors spatele. Dezvoltarea treptata a orasului si inglobarea etapizata a localitatilor satelit aparute pe langa acest curs de apa a condus la o lipsa de coeziune a zonelor situate la estul si vestul Bistritei. Prin noi reglementari si proiecte mai indraznete, arealul din jurul cursului Bistritei poate deveni unul foarte important, generand noi poli de dezvoltare urbanistica. In municipiul Bacau lipseste un centru civic, acea zona mare, aerisita, organizata, functionala si utila in organizarea de evenimente cu diverse scopuri - concerte, spectacole, zona de promenade, de joaca pentru copii, de divertisment si sport pentru adolescenti, cu terase, cafenele, spatii verzi, plantate, spatiu de expunere pentru evenimente culturale etc. In momentul de fata sunt supuse analizei doua astfel de zone - nu am sa le nominalizez pentru ca studiile sunt la inceput, ambele cu potential de a fi transformate in centru civic.
- Cum credeti ca poate fi rezolvata problema dezvoltarii haotice a orasului? Aveti solutii in acest sens?
- Directia Arhitect Sef din cadrul primariei municipiului Bacau are in lucru o serie de proiecte in vederea reglementarii unor probleme de natura urbana, estetica si legala. In prezent, se lucreaza la elaborarea caietului de sarcini pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru zona centrala si zona de interes a municipiului. In plus, se pregateste consultarea cu publicul in vederea aprobarii Regulamentului de Publicitate Stradala. A fost elaborat si un nou regulament privind parcurile, locurile de joaca si de odihna/ relaxare, gradinile de cartier si terenurile de sport aflate in administrarea Municipiului Bacau, acesta urmand sa fie supus consultarii publice. S-a elaborat si urmeaza a fi supus spre aprobare in Consiliul Local proiectul referitor la stabilirea masurilor pentru imbunatatirea calitatii imaginii urbane. Se va modifica si actualiza, in cursul acestui semestru, Regulamentul de Urbanism Comercial. S-a elaborat si va fi supus spre aprobare in Consiliul Local proiectul referitor la interzicerea construirii de noi garaje pe domeniul public si privat al statului. Totodata, se va elabora si supune spre aprobare in Consiliul Local, in acest semestru, proiectul de modificare a HCL nr. 84 din 2012 pentru reactualizarea Planului Urbanistic General si a Regulamentului Local de Urbanism, prin modificari legate de spatiile verzi si de necesarul locurilor de parcare la constructiile noi.
- Cum credeti ca se va dezvolta, din punct de vedere arhitectural, municipiul in urmatorii ani?
- Orasul nostru s-a dezvoltat, din punct de vedere urbanistic, in singura directie posibila, respectiv pe axa Nord - Sud, din considerente geografice si de trafic. Fiind un oras de tranzit, Bacaul a pornit, inca de la infiintare, ca un oras - targ. Pozitionarea sa geografica foarte buna - practic, in centrul Moldovei - a reprezentat dintotdeauna un avantaj important in procesul de dezvoltare, neexploatat la intregul sau potential. Dezvoltarea orasului pe axa Est - Vest este strans legata de notiunea de zona metropolitana. Limitele UAT Bacau le cunoastem si, fara o colaborare cu localitatile invecinate, nu se vor putea realiza prea multe lucruri. Viitoarele investitii vor trebui gandite si din punct de vedere al colaborarii cu UAT-urile invecinate. Fonduri comune, aplicare pe proiecte cu finantare in comun. La acest capitol lucram cu cei de la Consiliul Judetean, ei fiind in masura sa avizeze proiecte pe mai multe UAT-uri.
- Care este zona cu cel mai mare potential de dezvoltare din oras?
- Zona cu cel mai mare potential de dezvoltare este situata in partea de vest a municipiului, cu deschidere la strazile Calea Doctor Alexandru Safran si Poligonului. La reactualizarea PUG-ului, in 2012, a fost introdusa in intravilanul municipiului, dandu-i-se functiunea de institutii publice si servicii. Mai exista o serie de obiective ce sunt luate in calcul la intocmirea listei de investitii, obiective ce trebuie dezvoltate cu precadere in municipiu: infrastructura, constructii de loisir public cu caracter tematic (parcuri tematice/ de distractii), parcuri de cartier si/sau locuri de joaca in aer liber si acoperite, zona de promenada/ centru civic, parcaje colective multietajate etc.
