Proiectul de regenerare urbana ce prevede transformarea Garii de Nord din Bucuresti intr-o Eurogara cu trenuri de mare viteza, prezentat de arhitecti autoritatilor in prima parte a lunii septembrie 2016, poate fi realizat in cel putin zece ani si are o valoare finala de piata de circa 2,4 miliarde euro. Potrivit datelor prezentate de Centrul de Excelenta in Urbanism "Ion Mincu" (CEP), organizatie non-profit ce se alatura planurilor de studii internationale si cercetare ale Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu", printre interventiile propuse se afla:- construirea unei eurogari moderne, ca nod de transport multimodal cu trafic feroviar international, national si regional (de naveta) si cu un tren de mare viteza;
- repararea tesutului urban sectionat de liniile de cale ferata si triajele care pornesc din Gara de Nord;
- realizarea unor traversari auto si nemotorizate est-vest, care sa lege cele doua zone ale Capitalei despartite de calea ferata;
- asigurarea conectivitatii cu orasul prin metrou, tram-tren, tramvai, autobuz, troleibuz si taxiuri;
- atragerea de investitii in Capitala si transformarea zonei intr-un motor al dezvoltarii economice si sociale;
- recuperarea si utilizarea la valoare maxima imobiliara a spatiilor in prezent ocupate de linii si instalatii feroviare;
- regenerarea urbana a zonei Garii de Nord pe principiile de oras «inteligent, creativ si verde».
"In competitia mondiala intensa, Romania are avantajul strategic de «poarta» intre est si vest si poate deveni un nod cheie pe acest parcurs si un centru de transport intermodal. Pentru realizarea acestui deziderat, Gara de Nord si intreaga zona de regenerare urbana din jurul acesteia trebuie sa devina o eurogara cu tren de viteza, care sa lege Bucurestiul de marile orase ale tarii si de capitalele tarilor invecinate. Un asemenea proiect ambitios ar atrage investitii in Bucuresti si in tara si ar transforma zona intr-un puternic motor al dezvoltarii economice si sociale", a declarat Mircea Enache, urbanist, director CEP si presedinte al companiei EMI Systems, Inc. din Washington si al International Urban Alliance (IUA).
Studiul de fezabilitate a fost realizat inca din anul 2014
Proiectul a inceput cu un studiu de fezabilitate realizat inca din anul 2014, care propunea coborarea liniilor de cale ferata si crearea unui spatiu care sa devina o esplanada verde. Partea dintre gara si pasajul Basarab urma sa devina un centru de afaceri, iar in zonele de triaje a fost prevazuta constructia a doua eco-cartiere. In 2016, proiectul a fost remodelat si eficientizat, astfel incat s-a ajuns la urmatoarea solutie tehnica:
- O eurogara cu doua terminale: Gara principala (Terminalul A) se propune a fi mutata la o distanta de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Aceasta ar fi legata de mijloacele de transport in comun de pe Calea Grivitei si s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Intregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuala (Terminalul B) printr-o spina urbana densa, cu cladiri de birouri, centru de afaceri, cladiri administrative si sali de conferinte, un eco-cartier si dotari comerciale, culturale si de agrement. Solutia propune o legatura rapida de tip "monorail" (ca la aeroporturi) intre cele doua terminale.
- Conectivitatea cu orasul prin metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze si taxiuri este realizata de-a lungul a doua cai adiacente zonei de regenerare urbana: Calea Grivitei si Bd. Dinicu Golescu.
Se pot construi circa 1,5 milioane mp de cladiri noi
Suprafata desfasurata totala care poate fi construita pe cele 48 hectare se apropie de 1,5 milioane de metri patrati, iar valoarea de piata finala a intregii dezvoltari urbane se ridica la aproximativ 2,4 miliarde euro.
CEP propune realizarea proiectului prin parteneriat public-privat, in doua etape de dezvoltare. In aceasta formula, investitia ar putea incepe sa fie amortizata inca din cel de-al treilea an de functionare a zonei de mall si birouri. Acest studiu de fezabilitate realizat de catre CEP este numai primul pas pentru modernizarea zonei Garii de Nord, pentru implementarea proiectului fiind nevoie de deschiderea dialogului dintre administratia centrala (Ministerul Transporturilor, CFR) si Primaria Municipiului Bucuresti.
