La mai bine de sase luni de la intrarea in vigoare a noii legislatii a achizitiilor publice, inca exista in Romania autoritati publice care nu au renuntat la criteriul "pretului cel mai mic" pentru atribuirea contractelor. "Adoptarea pachetului de legi privind achizitiile publice permite perpetuarea in mod inexplicabil a vechiului mecanism de evaluare si atribuire a serviciilor intelectuale pe criteriul «pretului cel mai scazut», prin introducerea in textele de lege a unor termeni neclari si interpretabili. Aceasta, in conditiile in care Hotararea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Achizitiilor Publice prevede extrem de clar cum trebuia reglementata achizitia serviciilor intelectuale. Astfel, se stipuleaza ca, in ceea ce priveste definitia criteriului de atribuire, "in special, legislatia va prevedea ca nu se va utiliza criteriul «pretul cel mai scazut» in cazul procedurilor de atribuire a anumitor categorii de contracte sectoriale/ acorduri-cadru de lucrari sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale (cu exceptia cazului in care astfel de servicii sunt la un nivel de baza), ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate - pret» (asa cum va fi preluat in noul pachet legislativ)", se arata intr-o scrisoare deschisa transmisa Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP) de Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti (ARIC), document semnat de Michael M. Stanciu, presedintele ARIC si proprietarul companiei Search Corporation (foto).
Conform proiectantilor, inlaturarea in totalitate a utilizarii acestui criteriu in achizitiile publice pentru servicii intelectuale arata ca se doreste implementarea unor proiecte de calitate, respectarea tuturor cerintelor privind studiile si investigatiile de teren, eliminarea concurentei neloiale si dezvoltarea sustenabila a societatii.
Conform prevederilor incluse la Articolul 32 alin. (6) HG nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/ acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, acesta prevede ca "in aplicarea art. 187 alin. (8) si (9) din Lege, in cazul contractelor de servicii avand ca obiect prestatii intelectuale, cum ar fi cele de consultanta/ asistenta tehnica, elaborarea de studii, proiectare sau supervizare aferente unor proiecte de complexitate ridicata, criteriul de atribuire prevazut la alin. (1) se aplica in mod obligatoriu, iar ponderea alocata factorului pret nu poate fi mai mare de 40%". In continuare, acelasi articol mentioneaza ca "prin ordin al presedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, in sensul alin. (6)."
Si legea actuala este interpretabila
Textul din Legea nr. 98/2016 la care face referire textul din HG 395/2016, respectiv art. 187 alin. (8) si (9) din Legea 98/2016, prevede ca "autoritatea contractanta nu va utiliza costul cel mai scazut/ pretul cel mai scazut drept criteriu de atribuire in cazul anumitor categorii de contracte de achizitie publica/ acorduri-cadru de lucrari sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale si care presupun activitati cu nivel de complexitate ridicata".
Conform analizei ARIC, se poate observa ca textele din lege, respectiv norme, nu sunt perfect aliniate, legea vorbind de activitati, iar normele de proiecte de complexitate ridicata. "Mai mult, nu exista pana la aceasta data un ordin al presedintelui ANAP care sa stabileasca in mod clar care sunt acele servicii intelectuale de o complexitate ridicata. Fara a se preciza cum sunt definite acestea, se lasa loc interpretarilor, fiind incalcat, practic, scopul avut in vedere de legiuitorul european, respectiv servicii intelectuale de calitate in folosul cetatenilor, crearea si producerea de bunuri sigure si sanatoase, cu respectarea sustenabilitatii si dezvoltarii durabile", se precizeaza in documentul citat.
ARIC a inaintat mai multe adrese catre autoritatile contractante care au lansat in ultimele luni anunturi privind achizitii publice pentru servicii intelectuale avand drept criteriu de atribuire "pretul cel mai scazut". In raspunsurile lor, toate aceste autoritati au precizat ca au inaintat spre verificare la ANAP fie strategiile de contractare, fie documentatiile de atribuire si au primit aviz favorabil in vederea publicarii anunturilor de achizitie publica.
"Consideram ca se impun in regim de urgenta (mai ales avand in vedere ca urmeaza lansarea pe piata a marilor proiecte de infrastructura, protectia mediului, lucrari hidroenergetice, din exercitiul financiar 2014-2020), clarificari in definirea serviciilor intelectuale de complexitate ridicata si eliminarea pericolului ca, la viitoarele licitatii pentru servicii intelectuale, autoritatile contractante sa continue cu utilizarea unor criterii de atribuire, a acestor servicii intelectuale, total paguboase si in contradictie cu cerintele directivelor europene", au precizat reprezentantii ARIC in scrisoarea catre ANAP.
In acest context, inginerii proiectanti solicita presedintelui ANAP, Bogdan Puscas, si organizatiei pe care o coordoneaza, organizarea unor intalniri cu principalele autoritati contractante, ai Ministerului Fondurilor Europene (MFE), cu reprezentanti ai antreprenorilor, proiectantilor, supervizorilor si consultantilor, in vederea clarificarii termenului de "servicii intelectuale de complexitate ridicata".