Arhi BOX, companie de arhitectura si proiectare cu sediul in Cluj-Napoca, este coordonata de arh. Calin Lada si dr. arh. Mihai Racu, cei doi avand o experienta cumulata de peste 25 de ani in domeniul arhitecturii. Biroul a traversat, in ultimii ani, o perioada deosebit de favorabila a activitatii, tendinta estimata a se mentine si in 2023, datorita numarului mare de proiecte de anvergura aflate pe "planseta" arhitectilor. Pentru orizontul urmatorilor doi-trei ani, cei doi coordonatori ai companiei au in plan o dezvoltare sustenabila a activitatii, axata in principal pe capacitatea de a livra proiecte de succes catre clienti. Incepand cu anul 2022, Arhi BOX a demarat si un proces complex de reorganizare interna a biroului si adaptarea procedurilor de lucru la noua structura. "E un proces poate mai lent decat ne-am dori, datorita nevoii de a evalua, reevalua si de a avea o viziune de ansamblu, dar, credem noi, foarte important pentru evolutia pe termen lung a firmei", au precizat fondatorii acesteia.Directiile ce vor sta la baza dezvoltarii companiei in perioada urmatoare sunt extinderea echipei de specialisti, cresterea numarului de proiecte si a complexitatii acestora, precum si colaborarea cu firme si specialisti din domeniile conexe - inginerie, peisagistica, constructori etc.
Interviu cu arh. Calin Lada (foto sus), fondator si director executiv, si dr. arh. Mihai Racu (foto dreapta), fondator, la Arhi BOX.
- La ce proiecte lucrati, in aceasta perioada?- Suntem un birou cu proiecte variate. Incercam sa fim dinamici si sa acceptam provocari noi, deoarece suntem convinsi ca asta ne ajuta sa evoluam. Proiectele de arhitectura ne ofera anumite unghiuri asupra problemelor care ne folosesc in proiectele de urbanism sau de amenajari de spatii publice si invers. Este un exercitiu bun sa parcurgi provocari la scari arhitecturale diferite, fie ca vorbim de o capela de mici dimensiuni sau de un corp nou de spital. In acest moment, avem proiecte in stadii diferite de elaborare sau avizare. Unele sunt aproape de predare sau chiar in executie, altele sunt la inceput de drum. Un proiect care tocmai incepe este modernizarea si extinderea Liceului Lucian Blaga din Cluj, contract incredintat in urma castigarii concursului international de solutii. Am dori aici sa felicitam autoritatile publice (tot mai multe, din fericire) care selecteaza proiecte prin concursuri de solutii. Este un model de practica folosit in multe tari si care contribuie major la cresterea calitatii mediului construit mizand pe calitate, nu pe pretul cel mai mic. Pentru alte proiecte, urmeaza lansarea licitatiilor de proiectare si executie. Ne-am bucura sa gasim colaboratori alaturi de care sa putem continua sa dezvoltam acele proiecte.
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii la inceputul anului 2023 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Instalatiile in constructii devin o componenta tot mai complexa, iar tehnologiile de productie si sistemele inglobate in cladiri sunt din ce in ce mai variate si complexe. In acelasi timp, reglementarile sunt mai dure, ceea ce inseamna ca pregatirea continua este foarte importanta, la fel ca documentarea si cercetarea permanenta. Credem ca marea schimbare, ce a inceput deja sa se intample, se reflecta asupra modului de gandire, de la "stiu asta pentru ca am mai facut", la "sa vedem ce este nou fata de proiectul anterior, ce putem optimiza". Este o schimbare dificila pentru un domeniu al constructiilor unde ciclul unui proiect este, de multe ori, destul de lung.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, efectele cresterilor preturilor din domeniul constructiilor, dar nu numai?
- Valoarea pietei de constructii este in crestere in Europa, iar in Romana evolutia este de peste 15 procente, conform Studiului Sectorial elaborat de ACE, ceea ce este bine. Desigur, evolutia preturilor a pus o frana pe aceasta tendinta de crestere. Nu putem spune ca am vazut, insa, o scadere a numarului de proiecte, dar poate acest lucru se datoreaza unui portofoliu de clienti recurenti si faptului ca am acceptat lucrari pe un areal geografic mai larg.
O problema vedem in cazul proiectelor publice ai caror indicatori economici au fost aprobati inainte de cresterea preturilor, care acum nu reusesc sa atraga constructori, generand complicatii cu actualizari de devize, intarzieri etc. Credem ca beneficiarii trebuie sa fie realisti si sa inteleaga valoarea reala a investitiei, sa isi faca strategia luand in calcul toti factorii si sa nu insiste doar pe un pret cat mai mic, deoarece acesta vedem ca duce la blocaje.
- Cum considerati ca sunt preturile de proiectare in acest moment si cum credeti ca vor evolua acestea?
- Sa ne imaginam 3 cercuri. Fiecare din ele se suprapune partial cu celelalte doua, dar niciodata toate trei. Acel loc din mijloc ramane gol. Cele trei cercuri sunt pretul, timpul si nivelul de calitate. Poti livra un produs repede si bine - dar e scump, repede si ieftin - dar calitatea are de suferit, sau ieftin si de calitate - dar aceasta va duce, inevitabil, la un timp mai mare. Cred ca discutia este destul de complexa, dar daca ne referim doar la cifre, vedem ca tariful orar de proiectare in Romania este cu circa 35 de procente mai mic decat media europeana. Ne uitam la medie, pentru ca o comparatie cu economiile puternice este si mai socanta. De exemplu, un arhitect castiga, in Austria sau Germania, de patru ori mai mult decat un coleg roman. Aici este nevoie de corectii majore.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si design in aceasta perioada?
- Avand in vedere provocarile climatice, costul materialelor, terenul disponibil si alti factori precum politicile internationale, intrevedem un potential major de crestere a pietei de proiecte de restaurare, reabilitare, reconversie si extindere de cladiri existente. Aici, procentual, piata din Romania este inca in urma fata de media europeana. Vorbim de 72% cladiri noi fata de o medie europeana de 50%. Suntem depasiti doar de Cipru la procentul de constructii noi, dar cred ca trebuie sa fim pregatiti pentru o schimbare. Si nu e vorba aici doar de cei implicati in proiectare, ci si de nevoia de forta de munca calificata.
