Referitor la comunicatul dupa care a fost publicata stirea "AICPS: Fortele seismice de proiectare sunt azi si de 10 ori mai mari decat in anii 70", din data de 24 februarie 2023, Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS) aduce urmatoarele clarificari:"Primele instructiuni privind protejarea structurii cladirilor la cutremure in Romania au aparut in Monitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945, titlul documentul fiind Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza cutremurelor. Conform art. 3 al acestui document, obligativitatea aplicarii unor forte orizontale de 5% din greutatea constructiei (specificat in cap. 2 la art. 7) se refera la cladiri publice si cladiri particulare de interes public. Pentru restul categoriilor de cladiri, aplicarea cerintei mentionate a fost facultativa.
Obligativitatea introducerii calculului seismic tuturor cladirilor din Romania se aplica incepand din 18 iulie 1963, prin publicarea Normativului conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din zone seismice cu indicativul P.13-63.
Avand in vedere caracterul facultativ al instructiunilor publicate in anul 1945 - aplicabile numai cladirilor de interes public - este corect a sustine faptul ca toate cladirile din Romania s-au calculat predominant la actiuni gravitationale inainte de anul 1963, tinta comunicatului de presa fiind cetatenii de rand, a caror framantare se leaga de cladirile de locuit.
Fig. 1: Instructiuni din 1945 – obligativitate de aplicare pentru cladiri publice
Fig. 2: Instructiuni din 1945 – prevederi cu caracter obligatoriu pentru toate cladirile
Fig. 3: Normativul P13-1963, care introduce obligativitatea proiectarii considerand actiunile seismice pentru toate constructiile
In ceea ce priveste marimea fortelor seismice, chiar daca comunicatul se adreseaza nu neaparat unor persoane cu cunostinte tehnice, ne vedem nevoiti sa exemplificam multiplicatorul de 10 ori prin exemple de calcul oficial publicate. In acest scop ne vom folosi de exemplele publicate in volumul II de comentarii a codului seismic P100-2013:
Pornind de la forta seismica totala de 5% din masa cladirii (incarcari permanente si variabile) precizate in primele instructiuni din 1945, vom compara acest procent cu cele extrase din exemplele de calcul.
Pentru o structura metalica:
Exemplul E4.1 (pag. 307) din Vol. II al P100-2013 (Anexa H-informativa - Comentarii) publicat in MO Anul 181 (XXV) - Nr. 558 bis din 3 sept. 2013, ne arata direct forta seismica de proiectare raportat la masa cladirii, care reprezinta 9,76% respectiv 10,63% pe cele doua directii de actiuni analizate.
Tinand cont de faptul ca forta seismica de proiectare este doar cota parte din forta seismica totala, ordinul de reducere fiind reflectat de factorul de comportare q, care tine seama de mecanismele plastice asumate in proiectarea structurii, marimea fortei reale se obtine prin inmultirea fortei de proiectare cu valoare q, care in exemplul analizat este considerat 5,4.
Inmultind procentele de mai sus cu aceasta valoare se obtine 9,76x5,4=53,58% respectiv 10,63x5,4=57,40% pe cele doua directii de actiuni analizate. Aceste procente reprezinta forta seismica totala raporta la masa cladirii, care cu usurinta se poate observa ca este de 10 ori mai mare fata de valoare de 5%.
Fig. 4: Fortele seismice de proiectare obtinute in exemplul E4.1 sunt 9,76% respectiv 10,63% pe cele doua directii x si y
Pentru o structura in cadre din beton armat:
In urmatorul exemplu E5.1 (pag. 313), care este prezentat in Fig. 5, daca urmam pasii explicitati mai sus, cu forta seismica de proiectare raportat la masa cladirii de 8,3% si factorul de comportare q=6,75 se obtine 8,3x6,75=56,25% - si aceasta valoare obtinuta fiind de 10 ori mai mare fata de valoare de 5%.
Fig. 5: Forta seismica de proiectare obtinut in exemplul E5.1 este 8,3% (pe ambele directii avem aceeasi valoare, structura fiind simetrica)Pentru o structura cu pereti structurali din beton armat:
In urmatorul exemplu E5.2 (pag.378), daca urmam pasii explicitati mai sus, cu forta seismica de proiectare raportat la masa cladirii de 10,2% (proiectare structura DCH) si 14,6% (proiectare structura DCM) si factorul de comportare q=6,25 (DCH) se obtine 10,2x6,25=63,75% - si aceasta valoare obtinuta fiind de 10 ori mai mare fata de valoare de 5%.
In concluzie:
Obligativitatea introducerii calculului seismic tuturor cladirilor din Romania se aplica incepand din 18 iulie 1963, prin publicarea Normativului conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din zone seismice cu indicativul P.13-63, instructiunile publicate in anul 1945 - fiind aplicabile numai cladirilor de interes public, de aceea este corect a sustine ca primul cod seismic exista in Romania incepand din anul 1963.
Considerand la intamplare trei exemple de calcul publicate, comparate cu valoarea de referinta de 5% a fortei seismice raportat la masa totala (din instructiunile publicate in 1945) - este corect a sustine faptul ca fortele seismice sunt si de 10 ori mai mari fata de cele din codurile din perioada 1963-1970, avand in vedere ca aceste coduri nu opereaza cu factorul de reducere, care tine cont de degradarile structurii, acesta fiind introdus incepand cu editia codului seismic P100-1978.
Complementar la aceste idei, reluam mesajul transmis si in cadrul seminarului organizat de AICPS in 10 noiembrie 2022: reducerea fortei seismice totale in proiectarea structurilor noi prin asumarea valorii maximale a factorului de comportare q au un efect de reducere a costurilor initiale a unei structuri dar cresc costurile de reparatii in cazul unui cutremur puternic. Iar in cazul unui cutremur major structura va necesita demolare (costurile de reparatie vor depasi valoarea reconstruirii aceleiasi cladiri - vezi Fig. 6).
Fig. 6: Consecintele unui cutremur major (Sursa: FEMA P-58-7)
Nu exista constructii 100% sigure. Riscurile la care utilizatorii cladirilor sunt expusi atat in cazul cladirilor noi construite cat si in cazul celor existente sunt subiecte sensibile. Este firesc si reprezinta o necesitate managementul adecvat al acestor riscuri de catre toti actorii, care pot influenta ca aceste riscuri sa se minimizeze.
AICPS isi mentine in continuare rolul de a informa corect si obiectiv opinia publica, chiar si in cazul subiectelor sensibile."
