De pe pozitia favorizata de "voce" principala a profesiei de arhitectura pe plan comunitar, Consiliul Arhitectilor din Europa (ACE) a comandat de-a lungul anilor diverse studii care argumenteaza necesitatea implementarii anumitor tipuri de reglementari profesionale. O astfel de abordare este considerata a fi in interesul public, fara a produce efecte restrictive nejustificate. In prezent, la nivelul UE, chiar in cadrul Comisiei Europene, pot fi observate evolutii destul de contradictorii. Intr-un context in care importanta socio-politica si ecologica a arhitecturii nu a fost niciodata perceputa mai puternic la nivel public, gratie initiativei New European Bauhaus a presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, exista experti care continua sa perceapa reglementarea ca fiind exclusiv relevanta pentru pietele interne si, prin urmare, ca pe un factor care ar trebui mai degraba evitat. De aceea, ACE si-a directionat atentia catre dezvoltarea unui set de argumente economice, bazate pe o analiza profesionala, care sa demonstreze efectele pozitive pe care le are reglementarea profesionala in domeniu.Corelari pozitive intre reglementare si bunastarea publica
Cel mai recent studiu realizat de ACE este binevenit, deoarece tine cont caracteristicile specifice ale pietei de arhitectura - mai ales cele economice - si pentru ca propune o perspectiva noua, sustinuta prin cercetari fundamentate asupra reglementarii profesiei de arhitect. De asemenea, lucrarea propune o analiza a modelelor de reglementare ex ante (Germania), ex post (Finlanda) si hibrid (Spania), intalnite in spatiul european si detaliaza anumite tematici urmarite inclusiv de indicatorul de restrictionare a accesului in profesie (Regulatory Restrictiveness Indicator), cum ar fi reglementarea titlului, a exercitarii profesiei, la care se adauga subiecte precum achizitii publice si concursuri de arhitectura, asigurari profesionale, cod etic, dezvoltare profesionala continua etc. Noul indicator tehnic ce rezulta din analiza - EIARI (Imbunatatirea economica din indicele reglementarii arhitecturale) - permite evaluarea unor beneficii ale reglementarii care au fost ignorate de alte studii, printre ele remarcandu-se interesul public si protectia consumatorului. Cele mai relevante concluzii care se desprind din cercetarea AEC arata ca: sectorul arhitecturii angajeaza un numar mare de persoane si este generator de valoare adaugata in economia UE, cu peste jumatate de milion de angajati si venituri anuale mai mari de 17 miliarde euro; domeniul analizat este esential pentru asigurarea investitiilor in infrastructura care au loc in prezent, in contextul redresarii de dupa pandemie; bransa arhitecturii are un rol crucial in asigurarea neutralitatii emisiilor de carbon; profesia de arhitect incurajeaza diversitatea de gen, digitalizarea si mobilitatea profesionala. Referitor la cele din urma aspecte, este interesant de mentionat ca media persoanelor de sex feminin care practica aceasta specializare este de 42% in Europa, existand chiar tari unde ponderea o depaseste pe cea a barbatilor.
Este important de precizat faptul ca arhitectura difera de alte piete de servicii sau marfuri pentru care strategiile de reglementare au fost aplicate cu succes, prin faptul ca furnizorii de servicii au un avantaj asupra clientilor, data fiind asimetria informatiilor. De asemenea, tranzactiile sunt complexe si, ca atare, calitatea si productivitatea sunt mai dificil de standardizat sau de masurat. Domeniul este foarte competitiv, analiza unor tendinte cum ar fi, de pilda, cresterea procentului permiselor de construire de-a lungul timpului contrazicand ideea preconceputa conform careia ca reglementarea impiedica cresterea si inovarea. In pofida unor diferente nationale, exista cateva aspecte comune ale reglementarii in tarile din UE (plecand de la studiile de caz si modelele incluse in cercetare) - si anume: o durata a studiilor de minimum 4 sau 5 ani; drept de semnatura cu sau fara inscriere (obligatorie sau optionala) in organisme profesionale; dezvoltare profesionala continua, recomandata sau verificata de o autoritate; interzicerea recomandarilor tarifare. Totusi, cea mai valoroasa concluzie a studiului ACE este reprezentata de identificarea unei corelari pozitive intre reglementare si bunastarea publica. De aceea, in viitor sunt necesare masurari noi si rafinari suplimentare ale indicatorului mentionat anterior, prin colectare de noi date, respectiv repetarea si aprofundarea cercetarii.
***
Varianta integrala a articolului, realizat pe baza raportului ACE cu privire la beneficiile reglementarii serviciilor de arhitectura, poate fi citit in editia August 2022 a revistei Agenda Constructiilor.
Pentru a citi revista, click aici!
