Consiliul Judetean Maramures coordoneaza proiecte aflate in lucru cu o valoare totala de 1,59 miliarde euro, la care se adauga investitii in valoare de 231 milioane de euro pentru care sunt semnate contracte de finantare. Printre cele mai mari dintre acestea se afla Podul transfrontalier peste Tisa, din zona Teplita - Sighetu Marmatiei, extinderea Aeroportului International "Maramures", constructia drumurilor expres Baia Mare - Satu Mare si Baia Mare - Jibou - Dej, proiectele variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare si Centura mica a Baii Mari. Principalele directii de dezvoltare a judetului Maramures, precum si obiectivele strategice sunt cele cuprinse in "Planul lui Bogdan", document aflat la baza obiectivelor lui Ionel Bogdan, presedintele CJ Maramures inca din anul 2020. Aceste directii se refera la educatie, sanatate, infrastructura, crearea de conditii pentru dezvoltare economica si sprijinirea antreprenoriatului local, conservarea patrimoniului traditional intr-un judet ce are atuuri mari in domeniul turismului. Despre toate acestea ofera detalii, in continuare, Ionel Bogdan.
- Cum ati caracteriza, pe scurt, dezvoltarea judetului in ultimii ani si care sunt directiile de dezvoltare si principalele obiective strategie pe care le aveti, la nivel urbanistic, in perioada urmatoare?
- Judetul Maramures merita - si ar fi putut - sa aiba o dezvoltare mai accentuata in perioada post-decembrista. Din diverse motive, au cam lipsit proiectele strategice si de anvergura. De exemplu, Maramures se numara printre putinele judete care inca nu aveau parcuri industriale. Nu voi insista pe aceste aspecte si ma voi referi doar la cei trei ani care au trecut din mandatul meu. Am preluat de la vechea administratie doua proiecte: cel de la Aeroportul International "Maramures" (la faza de SF, care a trebuit refacut) si Fazarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor (SMID), ultimul fiind un proiect vechi, cu mari probleme. Nu am gasit alte proiecte semnificative, nici macar in faza de studii de fezabilitate. Ca atare, am pornit de la zero, pentru a lansa proiecte care sa dezvolte judetul. Impreuna cu echipa din Consiliul Judetean am construit un portofoliu de circa 60 de proiecte. In prezent, pentru 35 dintre ele avem semnate contracte de finantare.
Principalele directii de dezvoltare, precum si obiectivele strategice sunt cele cuprinse in "Planul lui Bogdan", validat prin vot de catre maramureseni la alegerile in 2020. Ele se refera la educatie, sanatate, infrastructura, crearea de conditii pentru dezvoltare economica si sprijinirea antreprenoriatului local, conservarea patrimoniului traditional intr-un judet ce are atuuri mari in domeniul turismului. Desigur, avem si proiecte care ating simultan doua sau mai multe dintre aceste prioritati. Voi detalia pe parcurs.
- Care sunt cele mai mari proiecte de investitii pe care le aveti in dezvoltare, in acest moment, in domeniul infrastructurii de transport, in judet?
- Am sa incep cu Podul transfrontalier peste Tisa, din zona Teplita - Sighetu Marmatiei care, in Maramures, este primul proiect strategic de infrastructura rutiera din ultimele trei decenii. Iar la nivel national, reprezinta prima concretizare de succes a unui parteneriat intre CNAIR si o unitate administrativ teritoriala. Podul de frontiera peste Tisa are o lungime de 261,2 metri, 4 benzi auto (doua pe sens) si doua trotuare (pentru pietoni). Se vor construi o parcare adecvata si un nou punct de control pentru traficul international de persoane si marfuri. Podul va scurta legaturile rutiere cu Tarile Baltice, Polonia, Ungaria si Slovacia si va conecta Maramures la retelele de transport europene. Ca atare, va creste fluxul de marfuri si persoane, contribuind la dezvoltarea economica a intregii zone. La pod se lucreaza intens, suntem la o executie de peste 20% si mizam sa ajungem la finalul anului la 50%. Desigur, am luat in calcul cresterea traficului, asa ca am demarat si proiectul variantei de ocolire a municipiului Sighetu-Marmatiei, cu o valoare de 75 milioane de euro. Avem si alte proiecte importante pe infrastructura rutiera.
Suntem implicati in realizarea proiectului "Drum expres Baia Mare - Satu Mare", in valoare de 430 de milioane de euro (aflat in etapa elaborarii SF si a studiului topografic), precum si a "Drumului expres Baia Mare - Jibou - Dej" (in parteneriat cu CNAIR), care se afla in analiza multicriteriala si are o valoare totala de 352 milioane de euro. Tot in zona infrastructurii, vom mai realiza proiectele variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare (in valoare de 240 de milioane de euro), Centura mica a Baii Mari (aflata in stadiu SF si studiu geotehnic, cu o valoare 50 de milioane de euro) si doua pasaje rutiere: Baia Mare - Recea (20 de milioane de euro), respectiv Baia Mare - Grosi (12,5 milioane de euro), care au finalizate SF-urile.
Nu in ultimul rand, trebuie sa precizez ca la Aeroportul International "Maramures" se implementeaza trei proiecte, in valoare totala de aproape 55 milioane de euro. Acestea vizeaza extinderea si modernizarea terminalului de pasageri, cresterea gradului de siguranta si securitate prin achizitionarea echipamentelor specifice si cresterea sigurantei si securitatii pasagerilor. Toate au contracte de finantare, iar ultimele doua proiecte au fost finalizate.
- Ce proiecte aveti in dezvoltare in sprijinul infrastructurii educationale, sanitare si de afaceri?
- Pentru sprijinirea antreprenorilor locali si crearea de locuri de munca bine platite am gandit opt parcuri industriale de dezvoltare inteligenta. Pentru patru - cele din Baia Sprie, Farcasa, Somcuta Mare, Targu Lapus - au fost depuse documentatiile. Valoarea totala a investitiilor este de 74 milioane de euro, suma ce include banii pentru infrastructura, dar si ajutorul de stat pentru instalarea antreprenorilor care investesc in aceste parcuri. In Baia Sprie, s-a realizat drumul de acces si s-au asigurat utilitatile. Vom depune proiecte pentru alte patru parcuri de dezvoltare inteligenta in Giulesti, Bogdan Voda, Miresu Mare si Tautii Magheraus. De remarcat ca pentru constructii si dotari in Parcul Industrial, antreprenorii pot beneficia de ajutor de stat de pana la 2,5 milioane de euro, dar nu mai mult de 60% din investitia propriu-zisa.
Pentru a asigura calificarea fortei de munca in aceste parcuri, se afla in implementare Campusul Profesional Integrat, investitie de 25 milioane de euro, ce se va intinde pe 34.803 mp. Va avea spatii de cazare pentru 300 de elevi si studenti in 6 unitati de cazare, o sala de sport, un bazin de inot, doua terenuri de sport exterioare si un parc pe o suprafata de doua hectare. Cursurile parcurg o ruta completa in sistem dual, de la scoala profesionala, liceu si pana la facultate.
Si daca am ajuns la educatie, trebuie sa subliniez o mare realizare pentru Maramures, ca rezultat al unui parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca. Din acest an avem invatamant medical superior, dupa ce universitatea clujeana a deschis o extensie in Baia Mare, cu specializarea "Asistenta Medicala Generala". Astfel, absolventi foarte buni - dar care nu dispun de posibilitati financiare de a studia la Cluj -, o pot face acasa. Calitatea candidatilor este demonstrata nu doar de concurenta mare pe cele 60 de locuri, ci si de faptul ca patru proaspeti studenti au obtinut media 10 la admitere. Ultimul 10 la un examen de admitere de la universitatea clujeana dateaza din 1972.
As mentiona si actiunile desfasurate sub genericul "Maramures sustine excelenta in educatie", prin care premiem performanta scolara: elevi olimpici, sefi de promotie, elevi care au obtinut cel putin o nota de 10 la probele de la bacalaureat sau la testarea nationala, elevi din mediul rural cu performante deosebite la invatatura. Am rasplatit si profesorii care i-au indrumat.
Avem contracte de finantare pentru reabilitarea a cinci cladiri din invatamantul scolar incluziv, avand o valoare totala de 5,9 milioane de euro.
Patru proiecte (toate cu contract de finantare semnat), in valoare de circa 10,5 milioane de euro, privesc infrastructura de sanatate. Trei sunt la Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare si vizeaza modernizarea si dotarea ambulatoriului integrat, instalarea unui sistem de detectie/ alarmare a concentratiei de oxigen si modernizarea si extinderea infrastructuri electrice si de fluide medicale, precum si instalarea de panouri fotovoltaice pentru consumul propriu al unitatii medicale. Al patrulea vizeaza extinderea si dotarea ambulatoriului integrat la Spitalul de Boli Infectioase si Psihiatrie Baia Mare.
Pentru valorificarea potentialului turistic si pastrarea patrimoniului vernacular, derulam patru proiecte de conservare a 36 de gospodarii traditionale din Bogdan Voda, Breb, Lapus si Petrova. Ele au contracte de finantare si se afla in implementare. Suma alocata (circa 3,7 milioane de euro pentru toate) ar putea sa nu para spectaculoasa, dar va asigur ca rezultatul este spectaculos si cu o foarte mare valoarea adaugata. Caci trecutul si traditia sunt nepretuite. Si in aceeasi idee, am semnat contractul de finantare pentru Reabilitarea Teatrului de vara de la Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara.
Palatul Administrativ in care isi desfasoara activitatea Consiliul Judetean, Prefectura Maramures si ale 17 institutii publice din judet este o cladire de patrimoniu, pentru reabilitarea careia am depus pe POR un proiect in valoare de 26 milioane de euro, pentru care am semnat contractul de executie.
Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionez ca au fost semnate contracte de finantare si se afla in implementare cinci proiecte de infrastructura IT - Digitalizare, cu o valoare cumulata de 4,4 milioane de lei.
- Ce valoare au finantarile din fonduri UE si PNRR care sunt vizate a fi atrase de CJ perioada urmatoare si ce proiecte vor beneficia de aceste finantari?
- Am amintit de "Planul lui Bogdan". Prin acest plan m-am angajat ca, in mandatul meu, sa aduc in Maramures un miliard de euro, estimarea fiind facuta la liniile de finantare existente in 2020. Ulterior, am aplicat la fiecare noua oportunitate de finantare. Asa se face ca, la trei sferturi de mandat, ma apropii de dublul sumei la care m-am angajat. In mod concret, valoarea proiectelor aflate in lucru este de 1,59 miliarde euro, la care se adauga 231 milioane de euro (proiectele pentru care sunt semnate contractele de finantare) si 822 milioane de euro (valoarea proiectelor finalizate). Si, in mod cert, suma va creste in al patrulea an de mandat. Precizez ca sumele se refera la toate toate proiectele, nu doar le cele urbanistice. Prin prisma numarului de proiecte si a sumelor atrase, se poate considera ca anul 2020 reprezinta un an de cotitura pentru Maramures: practic, a fost dat un restart pentru dezvoltarea economica viitoare, al carei fundament a fost pus in acest mandat.
Trebuie sa precizez ca aceasta performanta a fost posibila cu sprijinul unor institutii si a unor oameni cu deschidere si cu viziune economica macro. Dau doar exemplul domnului Marcel Bolos care, pe cand era ministru al fondurilor europene, a acceptat idei inovatoare de accelerare a procedurilor de accesare a banilor europeni. Am dat exemplul premierei de parteneriat intre CNAIR si un UAT, UAT-ul fiind judetul Maramures, iar proiectul - Podul peste Tisa. A fost deschis si descentralizarii prin transferarea unor atributii la Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). Cel putin la nivel de ADR Nord-Vest, lucrurile s-au miscat foarte bine. Multumiri trebuie sa aduc si celor din CNAIR, din Ministerul Transporturilor, din Ministerul Fondurilor Europene, din Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, ADR Nord-Vest. Trebuie sa multumesc colegilor din Consiliul Judetean care au lucrat la aceste proiecte, in conditiile in care numarul acestora a crescut de 5-6 ori. Am de multumit multor oameni, dar daca i-as enumera, as depasi spatiul pe care l-ati alocat interviului nostru.
- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/ derularea lucrarilor de constructii?
- Demararea lucrarilor e intarziata de o serie de factori, cum ar fi: durata destul de mare pentru obtinerea avizelor si acordurilor in faza de proiectare, dar si a procedurilor de achizitie, cauzata, de cele mai multe ori, de ofertanti. Din exces de zel sau din teama de a nu avea documentatia completa, unii depun in cadrul ofertei un volum foarte mare de documente, care nu sunt solicitate de catre autoritatea contractanta, dar care trebuie verificate si evaluate. Din graba sau din neatentie, altii depun documente incomplete in etapa de demonstrare a eligibilitatii ofertelor. Apoi, apar probleme la derularea lucrarilor, in cazul retelelor edilitare ingropate din proximitatea constructiei, in special in zona drumurilor. Este frecventa situatia in care pozitia lor nu este intotdeauna cunoscuta cu precizia necesara. Ne putem confrunta si cu suprapunerea cu alte lucrari in aceeasi zona. Printre alte probleme intampinate se mai afla situatii in care fondurile alocate initial devin relativ insuficiente, din cauza cresterii costurilor in constructii sau a modificarii unor normative. Legislatia este, de multe ori, stufoasa, cuprinzand si reglementari care permit interpretari. In plus, se pierde mult timp la acele decizii care - nu intotdeauna in mod justificat - sunt aprobate la nivel central, caci parcurg traseul autoritate locala - autoritate regionala - autoritate centrala, dupa care traseul este invers. Decizia ar trebui apropiata de titularul proiectului. Nu in ultimul rand, birocratia - deseori excesiva - este un element care incetineste derularea proiectelor.
- Care sunt cele mai des intalnite probleme pe santiere?
- Printre problemele pe carte le-am intalnit mai frecvent pe santiere se afla blocajele generate de intersectiile cu retelele edilitare, proximitatea proprietatilor private care creeaza multe probleme - de la existenta unor constructii neautorizate, pana la imposibilitatea adaptarii la teren a viitoarei constructii, astfel incat sa nu afecteze proprietatea, in special in cazul drumurilor unde trebuie respectat profilul geometric al acestora. De asemenea, sunt probleme cu asigurarea acceselor rutiere de serviciu, aprovizionarea antreprenorilor cu materii prime - care poate afecta graficul de executie, cu asigurarea gropilor de imprumut si a depozitelor pentru materialele de umplutura, respectiv cele rezultate din sapaturi, dar si cu disconfortul inerent cauzat riveranilor (si participantilor la trafic in cazul drumurilor).
- Care sunt cele mai mari proiecte de investitii pe care le-ati finalizat in 2023?
- Tinand cont ca, practic, portofoliul de proiecte a fost construit de la zero, ne aflam in perioada in care acestea ajung la maturitate si se afla in diferite stadii de executie, inclusiv in prag de finalizare. Dar proiectele mari au nevoie de mai mult timp pentru a fi finalizate si receptionate. Un proiect important - si, deocamdata unic in administratia publica din Romania -, finalizat in acest an, este "Althera - Centru de terapii Alternative" de la Recea. Destinat copiilor cu dizabilitati, centrul dispune de un parc senzorial si imbina terapiile traditionale cu cele alternative; un exemplu este terapia cu animale - cai, ponei, caini -, pentru care s-a realizat o arena acoperita. Avand o valoare de 3,5 milioane euro, centrul Althera a fost finantat prin Programul Operational Comun Romania - Ucraina.
Au fost finalizate proiectele "Cresterea gradului de siguranta si Securitate pe "Aeroportul International Maramures", prin achizitia de echipamente specifice si cresterea sigurantei si securitatii pasagerilor pe Aeroportul International "Maramures", adiacente extinderii si modernizarii terminalului pentru pasageri, in valoare cumulata de 21 milioane de euro.
Am finalizat si proiecte de structura IT-digitalizare, in valoare totala de 3,5 milioane euro: MaraRoads; Overcoming barriers - proiect pentru imbunatatirea mobilitatii locuitorilor, dar si Modern Borders Infrastructure - Succesful Carpathian region (MOBI).
As mentiona si 7 drumuri de legatura intre localitati, care au fost asfaltate pentru prima data in istoria lor. Se afla in stadiu avansat si alte proiecte, cu mari sanse de a fi finalizate pana la sfarsitul acestui an.