Plenul Senatului a adoptat cu 109 voturi pentru, 12 impotriva si o abtinere initiativa legislativa a senatorului USR de Timis, Raoul Trifan, care impulsioneaza restaurarea cladirilor istorice.Astfel, cuantumul cofinantarii din partea autoritatii locale devine variabil, in functie de prioritati si situatia bugetara concreta, putand ajunge la un maximum 50%. In prezent, cuantumul era fix, 50% din deviz. Restul sumei necesare reabilitarii cladirilor istorice urmeaza sa fie suportat, ca si pana acum, din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si/sau din alte surse legal constituite.
Luind cuvantul in cadrul dezbaterilor din plen, Raoul Trifan a aratat ca o flexibilizare a mecanismului de cofinantare confera posibilitatea prioritizarii in functie de importanta imobilului pentru comunitate ceea ce va permite crearea de programe de finantare accesibile unui numar mai mare de proprietari in acelasi timp.
Raoul Trifan: ”Scopul final al acestei modificari legislative este o capacitate crescuta a autoritatilor locale de a-si gestiona cat mai eficient bugetele si de a restaura cat mai multe cladiri istorice. Acest lucru va avea un impact major asupra calitatii vietii romanilor si asupra atractivitatii localitatilor din punct de vedere turistic.Sper ca in anii urmatori sa vedem cat mai multe lucrari de reabilitare incepute si finalizate, cu efecte pozitive pe termen lung pentru patrimoniul local si national”.
In prezent, detinatorii unor astfel de imobile sunt obligati sa intervina pentru reabilitarea cladirilor, iar autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a elabora, organiza si monitoriza realizarea unor programe multianuale de reabilitare. In acelasi timp, insa, obligatiile financiare impuse de lege sunt foarte greu de respectat in practica, intrucat costurile pentru reabilitarea cladirilor istorice sunt foarte ridicate, iar bugetele locale sunt insuficiente pentru numarul mare de cladiri degradate.
La cel mai recent „recensamant” al cladirilor declarate monumente istorice, au fost identificate 30.154 de cladiri inscrise in Patrimoniul cultural national al Romaniei. Multe dintre ele se afla intr-o stare avansata de degradare, punand in pericol siguranta populatiei. In acelasi timp, cladirile degradate, in paragina, afecteaza negativ calitatea vietii in localitati.
