Rata anuala a inflatiei a urcat in iulie 2021 la 4,95 la suta, de la 3,94 la suta in iunie, iar in august la 5,25 la suta, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului tintei si usor peste nivelul prognozat. Cresterea a fost determinata si in acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seama de majorarea considerabila a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, si intr-o mai mica masura de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzina si motorina.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a marit la 3,0 la suta in iulie, de la 2,9 la suta in iunie, si la 3,2 la suta in august, depasind astfel usor previziunile. Evolutia ei reflecta, in principal, efecte ale cresterii cotatiilor unor marfuri, inclusiv agroalimentare, si a costurilor cu energia si transportul, precum si influentele cererii sporite de bunuri si servicii, suprapuse celor venite din constrangeri pe partea ofertei, alaturi de ajustarile in sens ascendent ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au crescut la 3,3 la suta si 2,6 la suta in august, de la 2,9 la suta, respectiv 2,4 la suta in luna iunie 2021.
Activitatea economica a continuat sa creasca in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial relativ incetinit - de 1,8 la suta, fata de 2,5 la suta in trimestrul I -, dar ceva mai alert decat s-a anticipat, depasind moderat nivelul sau pre-pandemie. Evolutia face probabila marirea excedentului de cerere agregata in acest interval in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu. Totodata, pe fondul efectului de baza asociat contractiei severe suferite de economie in perioada similara a anului trecut, dinamica ei anuala s-a majorat in trimestrul II la 13,0 la suta, de la -0,2 la suta in trimestrul I.
Cresterea abrupta a variatiei anuale a PIB a fost sustinuta de toate componentele majore ale cererii agregate, dar in proportii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a marit totusi sub asteptari in termeni anuali, si a fost secondat indeaproape, ca aport, de variatia stocurilor. O contributie pozitiva, desi mult mai modesta, a fost adusa de formarea bruta de capital fix, in contextul redinamizarii puternice a constructiilor noi, in principal pe seama segmentului rezidential, care a devansat, ca impact, scaderea considerabila a variatiei investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport).
In acelasi timp, exportul net si-a diminuat aportul negativ la dinamica anuala a PIB in trimestrul II, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei exporturilor de bunuri si servicii inclusiv pe fondul unui efect de baza a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat insa cresterea in termeni anuali, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a redus considerabil fata de trimestrul I, sub influenta relativei ameliorari a balantelor veniturilor, ramanand totusi superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o usoara accelerare a cresterii trimestriale a economiei in trimestrul III.
Relevanta este mentinerea, in iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat fata de trimestrul II, a dinamicii anuale a comertului cu amanuntul, a celui auto-moto si a serviciilor prestate populatiei. Productia industriala si comenzile noi in industria prelucratoare si-au incetinit insa puternic cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar activitatea din constructii a suferit un mic declin in termeni anuali. La randul lor, exporturile de bunuri si servicii si-au redus consistent variatia anuala in iulie si mult mai pronuntat decat importurile, cu consecinta accelerarii puternice a cresterii in termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat sa se majoreze, depasind pe ansamblul primelor sapte luni ale anului cu peste 70 la suta nivelul inregistrat in perioada similara a anului anterior.
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au mentinut in iulie in preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca in luna august si mai cu seama in septembrie sa cunoasca ajustari ascendente, in contextul relativei inaspriri a conditiilor lichiditatii, dar si al consolidarii asteptarilor privind cresterea in viitorul apropiat a ratei dobanzii de politica monetara. Pe acest fond, precum si ca urmare a evolutiilor de pe piata financiara internationala, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat parcursul crescator in a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadentele medii si lungi. Totodata, cursul de schimb leu/euro si-a corectat relativ rapid scaderea consemnata in prima parte a trimestrului III sub influenta unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat sa manifeste o tendinta moderat ascendenta, inclusiv in conditiile diferentialului ratelor dobanzilor si ale tensionarii mediului politic intern.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm in teritoriul de doua cifre in primele doua luni ale trimestrului III 2021, pana la 12,7 la suta, ca medie a intervalului, de la 9,8 la suta in trimestrul II, in contextul intensificarii fara precedent a activitatii de creditare in moneda nationala in luna iulie, inclusiv cu sustinerea programelor guvernamentale, dar si al dinamizarii moderate a creditului in valuta. Componenta in lei a continuat astfel sa-si accelereze cresterea, pana la 17,4 la suta in iulie-august - cea mai inalta valoare din ultimii 5 ani - de la 15,2 la suta in trimestrul II, iar ponderea ei in total s-a marit in luna august la 71,3 la suta.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta pe an, de la 1,25 la suta pe an, incepand cu data de 6 octombrie 2021, concomitent cu pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.