Dupa ce managementul antreprenorului de constructii Astaldi SpA a solicitat curtii specializate de la Roma protectie pe baza legii italiene a insolventei, s-a demonstrat inca o data faptul ca, indiferent de gradul de expunere internationala, companiile din bransa continua sa fie expuse la riscul de a intra in incapacitate de plata. Potrivit unei cercetari a agentiei Bloomberg, care citeaza surse ca Banca Nationala a Italiei, specialisti din mediul academic, membri ai unor birouri de avocatura etc., institutiile bancare din Italia au imprumutat firmelor de constructii 102 miliarde euro - suma ce poate fi dificil de recuperat. „Odata cu anuntarea planului Astaldi, de a restructura o datorie de cel putin 2,5 miliarde euro, trei din primii sase mari antreprenori italieni de constructii fie se afla in insolventa, fie negociaza cu creditorii. Mai mult, datele Bancii Nationale din Italia atesta faptul ca, la nivelul peninsulei, sectorul de constructii prezinta cel mai ridicat risc de a intra in imposibilitate de plata (cu o rata anuala de «default» de 7,1%), urmat la distanta de domeniul mineritului si exploatarii carierelor (cu 4%) si de activitatile profesionale (2,6%), in timp ce la polul opus se afla comertul si agricultura (cu 1,9% fiecare), respectiv industria (1,7%)”, se arata in studiul semnat de Luca Casiraghi, Antonio Vanuzzo si Sonia Sirletti, analisti ai Bloomberg.Dar acesta este, potrivit cercetarii, doar varful piramidei, pentru ca bancile italiene resimt deja impactul diminuarii randamentului obligatiunilor guvernamentale, ce le erodeaza capitalul. De asemenea, se confrunta cu cel mai inalt nivel din UE al creditelor neperformante (evaluate la 260 miliarde euro), ce au ramas in urma recentei crize economico-financiare. Insa, imprumuturile totale acordate de bancile italiene depasesc 2.000 miliarde euro, astfel incat, chiar daca pierderea din domeniul constructiilor ar fi totala, nu exista un risc sistemic major, insa problemele antreprenorilor au survenit intr-un moment dificil pentru banci. „Dificultatile din sistemul bancar italian sunt generate, pe de-o parte, din cauza expunerii la creditele acordate firmelor de constructii si, pe de alta parte, de fluctuatiile obligatiunilor. Riscul de insolventa pentru constructori este tot mai acut, iar bancile sunt expuse cu cifre de ordinul miliardelor acordate ca imprumuturi sau garantii acestor companii”, subliniaza Carlo Alberto Carnevale Maffe, profesor de strategie in afaceri la Universitatea Bocconi din Milano.
Lipsa proiectelor si instabilitatea globala sunt principalii factori de risc
La randul lor, conform studiului, antreprenorii sunt afectati de lipsa marilor proiecte de pe piata italiana de constructii (survenita dupa mai multi ani in care guvernul a redus succesiv investitiile), precum si de instabilitatea globala, ce determina o crestere economica lenta si aparitia multor sincope in derularea lucrarilor la marile obiective de infrastructura. „In septembrie a.c., Astaldi (cel de-al doilea mare constructor italian) a solicitat protectie in fata creditorilor sai si, potrivit deciziei instantei, pana in martie 2019 trebuie sa prezinte un plan viabil de restructurare, pentru a evita un crah major (imprumuturi bancare de circa 1,6 miliarde euro si emisiune de obligatiuni proprii in cuantum de 890 milioane de euro). Operatorii pietei financiare sunt relativ neincrezatori si coteaza datoria Astaldi, ce va ajunge la maturitate in anul 2020, la mai putin de 35 de eurocenti pentru un euro, potrivit datelor cuantificate de Bloomberg. Nici antreprenorul aflat pe locul al treilea in clasament - si anume Condotte SpA - nu se afla intr-o situatie mai buna, depunandu-si dosarul de insolventa in iulie a.c., iar Trevi Finanziaria Industriale SpA (companie aflata pe locul al saselea) cauta sa-si restructureze cu 250 de milioane de euro datoria totala pe care o are la creditori. Sunt astfel in pericol mii de locuri de munca si supravietuirea subantreprenorilor. Bancile nu sunt expuse numai prin imprumuturile acordate firmelor de constructii, ci si prin garantii (impreuna cu societatile de asigurari), valoarea acestora fiind de 23 miliarde euro. Numai pentru Astaldi, Condotte si Trevi s-au acordat garantii in cuantum de 5 miliarde euro, in ultimele 12 luni”, se mai arata in analiza Bloomberg. Si totusi riscul pe care il genereaza antreprenorii aflati in dificultate de plata la nivelul bancilor este destul de redus, Luigi Buttiglione, fondatorul companiei de cercetare si consultanta LB-Macro Ltd, fiind de parere ca „desi aceste companii, ce activeaza in economia reala, pot provoca o criza bancara in Italia, nu trebuie uitat ca guvernul a furnizat operatorilor din constructii obligatiuni in cuantum de 375 miliarde euro si le-a imprumutat in total 780 miliarde euro. Problema este serioasa si a inceput sa fie discutata la cele mai inalte niveluri ale guvernarii”.
De exemplu, dupa cum subliniaza analistii Bloomberg, in prima parte a anului in curs, Carlo Calenda, ministrul dezvoltarii economice, a prezentat un plan care prevede combinarea activelor detinute de constructorii cu probleme, cu ajutorul institutiei bancare Cassa Depositi e Prestiti SpA, detinuta de statul italian. Dupa ce partidul populist antisistem Miscarea Cinci Stele a ajuns la guvernare, Carlo Calenda a fost inlocuit, iar soarta propunerii sale este neclara.
In concluzie, potrivit analistilor, problemele antreprenorilor italieni de constructii (dintre care cele trei companii mentionate in studiu deruleaza activitati si in Romania) sunt doar o fateta a celor care afecteaza intregul continent european. In ultimii doi ani, Albengoa SA si Isolux Corsan SA (ambele din Spania) au impus pierderi uriase creditorilor, in timp ce, in ianuarie 2018, compania Carillion Plc - Marea Britanie s-a confruntat cu un colaps, incetandu-si activitatea, sub povara datoriilor acumulate. De asemenea, antreprenorii care isi pun speranta in lansarea unor mari proiecte de infrastructura in Italia trebuie sa se orienteze spre alte piete, intrucat - dupa cum avertizeaza Filippo Monge, profesor in economia constructiilor la Universitatea din Torino, „cheltuielile guvernamentale pentru investitii in infrastructura s-au diminuat cu mai mult de 70% in ultimii 10 ani si, in plus, schimbarile procedurale in ceea ce priveste achizitiile publice i-au fortat pe constructori sa se ocupe mai degraba de concesiuni, decat sa fie platiti efectiv pentru proiecte”. Cele mai expuse companii italiene din domeniul constructiilor (cu obligatiuni, imprumuturi bancare si garantii) raman Salini Impregilo (cu o suma totala intre 15 miliarde euro si 20 miliarde euro) si Astaldi (intre 5 miliarde euro si 10 miliarde euro), respectiv (cu pana la 5 miliarde euro) Pizzarotti, CMC di Ravenna, Condotte, Trevi si Rizzani de Eccher.
