Potrivit statisticilor din domeniul insolventei realizate la nivel european, in 80% din cazuri, performantele celor care au experimentat probleme de business sunt mai bune decat ale celor care s-au aratat mai precauti si numai 6% dintre antreprenorii care au cunoscut falimentul au fost, de fapt, lipsiti de onestitate. In Romania, insa, situatia este putin diferita, avand in vedere faptul ca o pondere semnificativa a societatilor, in special a celor de constructii, care au intrat in insolventa, au fost implicate anterior in diverse anchete, investigatii sau au avut manageri judecati pentru diverse fapte de coruptie. Cazuri sunt numeroase in ultima perioada, fiind reprezentate, de exemplu, de grupul Ambient - Sibiu, care inainte sa intre in insolventa a fost cercetat de procurorii DIICOT pentru evaziune fiscala, ca parte a unui grup infractional organizat. Practic, in perioada octombrie 2011 - noiembrie 2012, membrii gruparii ar fi creat mai multe circuite economico-financiare fictive de livrari si achizitii intracomunitare de materiale de constructii, prejudiciind astfel bugetul consolidat al statului cu peste 9,2 milioane de lei. Un alt exemplu recent este cel al companiei specializate in executia de lucrari de infrastructura Straco Grup, care a intrat sub control judiciar in contextul in care administratorii sai (Alexandru Horpos, care impreuna cu Traian Horpos, detine pachetul de control, respectiv 59,4% din actiuni, precum si Vlad Ionel Vamesu, cu 19,8% din actiuni) au fost arestati la domiciliu in perioada 12 decembrie 2014 - 10 ianuarie 2014, intr-un dosar instrumentat de DIICOT ce il viza mai ales pe asociatul si administratorul firmei Euroconstruct Trading 98, Dan Besciu, a carui companie se afla, deja in insolventa. Si lista poate continua.
In ultimii ani, numarul companiilor de constructii din Romania care au intrat in insolventa a crescut alarmant, cu noi cazuri ingrijoratoare, ce au vizat firme cu o cifra de afaceri de peste un milion de lei, printre care se afla societati care nu au fost implicate in anchete anterioare, precum Apolodor Com Impex, Concefa, Tassullo, Cefin etc. In Romania exista o problema foarte mare legata de perceptia partenerilor de afaceri (existenti sau potentiali) legata de activitatea unei firme aflate in incapacitate de plata, in sensul ca o companie in aceasta situatie este vazuta ca o "paria" a mediului de afaceri, indiferent de motivul pentru care a intrat in insolventa. "In Romania, dupa 20 ani de cand avem o lege a insolventei care reglementeaza domeniul si explica termenii, inca ne confruntam cu o perceptie gresita asupra insolventei, iar cei care se intalnesc cu ea sunt vazuti ca «paria» ai societatii sau ai mediului de business. In realitate, insa, insolventa poate inseamna si sa inveti din greseli si sa mergi mai departe", a declarat Rudolf Vizental, CEO al CIT Restructuring, parte a CITR Group, companie specializata in managementul insolventelor.
Managerul a participat, in luna iunie 2015, la conferinta "Learning from Failure - Bankruptcy and Second Chance for Honest Bankrupt Entrepreneur", ce a avut loc la Bruxelles. "Scopul declarat al conferintei, total utopic la prima vedere, este condamnarea stigmatizarii generale a antreprenorilor care au trait experienta unui faliment, precum si conceperea la nivel european a unor institutii speciale de finantare a celor ce au nevoie de o a doua sansa", a declarat Rudolf Vizental.
Sprijin pentru antreprenorii care au cunoscut esecul in afaceri
Comisia Europeana si-a exprimat oficial sustinerea pentru antreprenorii care au cunoscut esecul in business si si-a propus sa induca o schimbare generala a perceptiei fata de companiile aflate intr-un astfel de proces. "La nivel mondial exista statistici relevante, care subliniaza performantele net superioare ale antreprenorilor care in trecut au avut parte de experienta neplacuta a unei insolvente, fata de ceilalti antreprenori. A invata din propriul esec si a avea puterea de a reporni la drum, sunt considerate adevarate calitati ale unui lider, calitati ce trebuie promovate si sustinute", a mai spus Rudolf Vizental.
Lista exemplelor antreprenorilor care au trecut printr-o insolventa inainte de a reusi in afaceri cuprinde nume precum Donald Trump, Walt Disney, Abraham Lincoln, Max Levchin (fondator PayPal) si altii.
In aceste conditii, principiul invocat de expertii mondiali in insolventa este ca orice om este supus erorii si oricine poate invata din pasii gresiti, daca este de buna credinta. Un antreprenor care a cunoscut insolventa poate invata din experienta traita si, daca este stimulat corespunzator, poate genera rezultate mult mai bune decat cel ce nu a cunoscut "gustul" esecului. In plus, principala problema curenta in domeniu consta in faptul ca, la nivel de perceptie generala de piata, exista o tendinta de generalizare totala, de confuzie intre esecul unui business si tentativa de fraudare, iar acest lucru trebuie combatut pentru a putea avea un mediu de business sanatos, ofertant si sustenabil.
Crestere a numarului companiilor mari intrate in insolventa
In pofida faptului ca, din punct de vedere statistic, numarul cazurilor de insolventa este in scadere, in spatele cifrelor se ascunde o situatie ingrijoratoare, in sensul ca tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro isi declara incapacitatea de plata, potrivit unei analize realizate de KeysFin, companie specializata in oferirea de informatii de afaceri si in managementul riscului de credit. Totodata, numarul companiilor aflate in reorganizare este de patru ori mai mare fata de cel al tarilor vecine.
Potrivit datelor disponibile, aproape 5.000 de firme au intrat in insolventa in primele sase luni ale acestui an, in scadere cu peste 50% comparativ cu aceeasi perioada din 2014, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). Cel mai mare numar de companii intrate in incapacitate de plata a fost inregistrat in Bucuresti, Capitala fiind urmata de judetele Bihor, Timis si Maramures. Datele disponibile mai arata ca, din punct de vedere al riscului insolventelor, cele mai sigure judete sunt Calarasi, Harghita, Bistrita-Nasaud, Botosani, Salaj si Teleorman, unde numarul firmelor care si-au declarat incapacitatea de plata nu depaseste 50 de cazuri.
Datele statistice sunt, insa, pozitive la prima vedere si in raport cu anii precedenti, insa ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrarii in vigoare a Codului Insolventelor. Potrivit analistilor KeysFin, noul Cod a ridicat valoarea-prag a creantei si a dublat termenul dupa implinirea caruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescand de la 30.000 de lei la 40.000 de lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. "Legislatia a facut, astfel, o adevarata «curatenie» in mediul de afaceri, mai ales in randul firmelor mici. Marea problema este, acum, faptul ca a crescut numarul insolventelor in randul firmelor mari, cu un impact major in economie. Scaderea incidentei procedurilor de insolventa se inregistreaza, intr-adevar, in randul societatilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 de euro, insa, in cazul celor ale caror venituri depasesc un milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeasi perioada a anului anterior (170 de societati). Daca IMM-urile au ajuns in insolventa, in perioada 2010-2014, in principal din imposibilitatea de a-si asigura un flux optim al lichiditatilor, societatile mari au primit, in majoritatea cazurilor, rescadentari ale creditelor, perioade de gratie sau prelungiri ale liniilor de credit in aceeasi perioada. De anul acesta, creditorii bancari au inceput sa elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel incat acest «air-bag» financiar ar putea sa-si diminueze efectul", a declarat Diana Deleanu, avocat la Rovigo.
Cum se pot proteja companiile, in cazul insolventei unui partener?
Firmele aflate intr-o relatie de afaceri cu o societate comerciala aflata in insolventa au la indemana cateva metode pentru a se proteja si a evita orice probleme rezultante. Acestea pot constitui, in primul rand, un cont de tip "escrow", care are ca destinatie pastrarea unei sume de bani pana la indeplinirea unor conditii contractuale, ca garantie a utilizarii sumelor pentru destinatia stabilita. In al doilea rand, pot fi constituite garantii, in special cele reale mobiliare si se poate evita acceptarea biletelor la ordin sau a filelor CEC, daca exista riscul ca sumele aferente acestora sa nu mai fie incasate din lipsa de disponibilitati in contul debitorului. O alta masura eficienta vizeaza statuarea unei clauze contractuale de rezerva a dreptului de proprietate.