Reducerea avansului economic in unele dintre economiile mari ale lumii, coroborata cu stimuli redusi in alte economii, ar putea duce la o usoara scadere a ratei de crestere a PIB-ului global in 2024. Pe fondul stabilizarii ratei de crestere a comertului global din ultimii ani, cauzata partial de pandemie, de tensiuni geopolitice si de masuri protectioniste tot mai ample, raportul KPMG lanseaza un avertisment cu privire la pierderi potentiale mari de productie cauzate de procese de fragmentare geoeconomica pe termen lung. Raportul prognozeaza o crestere a PIB-ului global de 2,2% in 2024 – in scadere de la 2,6% in 2023, cu revenire ulterioara pe o panta ascendenta si o crestere anticipata de 2,6% in 2025.Realizat de economisti din firmele membre KPMG din intreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizeaza perspectivele economice pentru 37 de tari si zone economice, inclusiv Romania, in anii 2024 si 2025, precum si potentialul economiei mondiale in urmatorii doi ani.
Yael Selfin, Vice Chair, Chief Economist KPMG in Marea Britanie, a declarat: „Cele mai recente prognoze din raportul KPMG Global Economic Outlook reflecta factorii multipli care stau la baza incertitudinii si a cresterii lente in intreaga lume. Pe termen scurt, inflatia se poate relaxa, insa cu un cost, cheltuielile consumatorilor scazand si costul datoriei crescand. Companiile trebuie sa navigheze intr-un mediu geopolitic in schimbare, noi preferinte de lucru hibrid, adoptarea ESG, precum si tehnologii emergente, cum ar fi Inteligenta Artificiala si Big Data. Toate aceste schimbari necesita investitii sporite, dar cele mai multe dintre acestea ar putea imbunatati productivitatea si rata de crestere economica pe termen lung.”
Cresterea economica mai slaba a ajutat la atenuarea presiunilor pe lanturile de aprovizionare si la diminuarea presiunilor mai ample exercitate asupra costurilor. Prognozele raportului estimeaza ca inflatia globala va fi in medie de 5% in 2024 si 3,9% in 2025, in scadere de la rata de 6,5% estimata in 2023 si 8% in 2022. Riscurile sunt insa in crestere, deoarece orice alte socuri asupra preturilor la energie – sau o crestere mai persistenta a inflatiei autohtone in unele tari – ar putea deraia revenirea relativ lina catre tintele de inflatie ale bancilor centrale in anul viitor.
Politica monetara a atins in mare masura apogeul ciclului actual de inasprire. Cu toate acestea, este posibil ca multe banci centrale sa mai astepte inainte de a initia un nou ciclu de relaxare. Marea intrebare in acest moment este cand vor incepe sa scada ratele dobanzilor si cu cat vor scadea. Estimarile KPMG arata ca majoritatea bancilor centrale – inclusiv Fed-ul SUA si Banca Angliei – nu vor actiona o mare parte din 2024, stabilind ratele la un nivel semnificativ mai ridicat, pe termen mediu, decat in deceniul anterior pandemiei de Covid.
Regina Mayor, Global Head of Clients & Markets la KPMG International, a adaugat: „Politica monetara a influentat puternic, atat cresterea economica, cat si perspectivele de crestere si exista o presiune din ce in ce mai mare pentru ca aceasta sa intre pe un ciclu de relaxare. Cand se va intampla, ramane de vazut. Multe banci centrale se afla intre ciocan si nicovala si sunt precaute, constiente ca o relaxare prematura ar putea duce pur si simplu la o revenire a inflatiei. Desi nu anticipam nicio modificare semnificativa a cifrelor somajului, 2024 ar putea fi un an potrivit pentru evaluarea impactului conditiilor economice restrictive pentru lumea corporativa. Un val de refinantare a datoriilor, intr-o perioada deosebit de dificila, ar putea pune o presiune reala asupra liderilor de afaceri care cauta solutii la crizele prelungite din ultimele luni. Acest fapt, combinat cu incertitudinea geopolitica curenta, ar putea genera o situatie de paralizie pentru multi in anul care urmeaza.”
Ramona Jurubita, Country Managing Partner, KPMG in Romania, a declarat: „La nivel global, perspectivele raman provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adaugandu-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afecteaza lanturile de aprovizionare, este un motiv de ingrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri in containere si de petrol. Cu toate acestea, in ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabila si multi lideri au dezvoltat un sentiment real de rezilienta si agilitate, care le-a permis nu numai sa navigheze in ape tulburi, ci si sa prospere, prin stimularea inovarii.”
Dupa o crestere puternica de 5% in primele trei trimestre ale anului 2022, economia romaneasca a incetinit brusc, avansand cu 1,4% in aceeasi perioada a anului 2023. Inflatia ridicata a erodat puterea de cumparare a gospodariilor, incetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al cresterii economice in ultimii ani. Chiar si asa, economia Romaniei a avut una dintre cele mai mari rate de crestere din regiune, estimata la 1,8% in 2023. In Polonia, cresterea economica pe 2023 este prognozata la doar 0,4%, in timp ce in Cehia asteptarile sunt pentru o contractie de 0,5%. In 2024 se preconizeaza o redresare treptata in toate cele trei economii. Investitiile sunt vazute ca fiind unul dintre principalele motoare ale cresterii, sustinuta de proiecte de infrastructura, transformare digitala si tranzitie energetica. Consumul gospodariilor, care a decelerat in 2023, si-ar putea mari contributia la PIB in 2024 in toate cele trei economii, avand in vedere ca decalajul dintre avansul salariilor nominale si inflatie urmeaza sa creasca din nou.
Intorcandu-ne la Romania, cresterea economica a depasit-o pe cea a tarilor din regiune, in ciuda conflictului care are loc la granita cu Ucraina. Inflatia medie anuala in Romania a continuat sa scada in 2023, desi de la un nivel relativ ridicat. Este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue si in 2024 si inflatia sa ajunga la aproximativ 6,9%. Aceasta tendinta este similara cu cea observata si in economiile din regiune. In Republica Ceha, inflatia de baza a scazut semnificativ, dupa un varf de 18% la inceputul lui 2023. Acum se prognozeaza ca va atinge 3,3% in 2024 de la 10,8% in 2023. In Polonia, asteptarile inflationiste sunt pentru o injumatatire a acesteia, de la 11,6% in 2023 la 5,6% in 2024.
Ratele somajului vor ramane la nivele scazute in toate cele trei tari pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendintele demografice. In 2024 se preconizeaza ca acestea vor fi in jur de 5,4% in Romania, 5,1% in Polonia si 2,8% in Cehia.
Perspectivele economice din Romania pe termen scurt sunt influentate de incertitudinea legata de modalitatile de corectie, atat a deficitului bugetar, cat si a celui de cont curent.
“Potentialul de crestere al Romaniei, pe viitor, ramane ridicat si acest lucru poate fi pe deplin exploatat intr-un cadru in care politicile fiscale si legislative sunt predictibile, precum si punand accent pe imbunatatirea infrastructurii din tara. Totusi, incertitudinile legate de masurile fiscale, recent adoptate de catre autoritati, au afectat negativ increderea mediului de afaceri. Cresterea TVA-ului pentru unele bunuri si servicii si accizele mai mari la carburanti, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari si impozitele suplimentare pentru institutiile de credit impreuna cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne asteptam sa impinga inflatia in 2024 pe o traiectorie mai ridicata decat era preconizata initial si, in plus, sa afecteze negativ cererea. Desi economia urmeaza sa beneficieze de investitii semnificative, sustinute din fonduri europene, exista un mare semn de intrebare legat de modul in care vor influenta aceste schimbari fiscale, atat cresterea economica, cat si dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt,” a adaugat Ramona Jurubita.
