
Datele trimestriale indica faptul ca, in octombrie-decembrie 2016, PIB ca serie bruta a fost de 227.141,1 milioane de lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 4,7% fata de trimestrul al patrulea din 2015, iar ca serie ajustata sezonier acesta a insumat 194.339,8 milioane de lei preturi curente, fiind mai mare - tot in termeni reali - cu 1,3% pe baze secventiale (respectiv, in raport cu iulie-septembrie 2016) si cu 4,8% comparativ cu perioada similara din 2015. Analizand contributia categoriilor de resurse si de utilizari la formarea si cresterea Produsului Intern Brut, se observa ca sectorul de constructii a avut un aport de 10,7% la formarea PIB din trimestrul al patrulea al lui 2016, respectiv de 0% la cresterea PIB. Ca serie bruta, realizarile din constructii au fost de 24.223,3 milioane de lei preturi curente, reprezentand 10,66% din cele 227.141,1 milioane de lei preturi curente, iar pe seria ajustata indicatorul respectiv s-a plasat la 11.687,8 milioane de lei preturi curente sau 6,01% din totalul de 194.339,8 milioane de lei preturi curente. In acelasi timp, comparativ cu trimestrul al patrulea din 2015, aceeasi perioada a anului trecut a adus diverse fluctuatii pentru ramura de constructii, deoarece daca pe seria bruta rezultatele au insemnat 100% ca indici de volum si 109,4% ca indici de pret, in conformitate cu seria ajustata s-au consemnat ponderi de 100,6% si 101,7%, ceea ce inseamna o majorare ponderata pentru cea de-a doua componenta.
Initierea unor proiecte ar putea impulsiona activitatea la inceputul anului in curs
De vreme ce piata de constructii se confrunta si in continuare cu probleme deosebite (respectiv cu o recesiune statistica generata de existenta a doua trimestre consecutive de scadere a volumului lucrarilor), o ascensiune pe termen scurt - si pe baze sustenabile - in acest sector de activitate continua sa fie improbabila, desi rezultatele valorice din 2016 sunt putin mai mari fata de cele din 2015. Totusi, se asteapta ca - incepand cu primul trimestru a.c. - dinamica sa fie superioara fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul unei perioade relativ propice de initiere a unor proiecte, desi atat contextul socio-politic tensionat, cat si atitudinea managerilor din bransa, descrisa in cadrul celui mai recent studiu de conjunctura elaborat de INS, nu sustin momentan aceasta supozitie. Comentand succint datele prezentate, expertii INS au mai aratat ca „din punctul de vedere al utilizarii PIB, majorarea din 2016 s-a datorat cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum a sporit cu +7,4%, contribuind cu +4,5% la cresterea PIB, precum si consumului final colectiv efectiv al administratiilor publice, cu o contributie pozitiva la cresterea PIB, de +0,4%, ca o consecinta a majorarii cu +4,7% a volumului sau. Totusi, o contributie negativa importanta la cresterea PIB (-0,8%) a avut-o exportul net, ca o consecinta a cresterii cu +7,6% a exporturilor de bunuri si servicii, corelata cu o crestere mai mare a volumului importurilor de bunuri si servicii (+9,3%)”. Dupa cum se poate observa, ca o concluzie succinta, in loc sa-si accelereze dinamica intr-o perioada de relansare a economiei, cum au fost considerate cele 12 luni ale anului trecut (cu un record al ritmului de sporire a PIB inclusiv pe plan european), sectorul de constructii continua sa ramana o piedica in calea dezvoltarii tarii noastre, desi, spre deosebire de momentul de maxima intensitate a recesiunii si chiar dupa aceea, a avut si continua sa inregistreze o contributie de +0,1% la cresterea PIB, dupa care este posibila instalarea unui trend ascendent sustenabil. In plan general, specialistii INS mai arata ca „seria ajustata sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s‐a modificat, revizuirea estimarilor pentru trimestrul al patrulea din 2016, fata de varianta «semnal» publicata in luna februarie a.c., fiind nesemnificativa”. Seriile ajustate sezonier se recalculeaza trimestrial, ca urmare a modificarii modelelor adoptate, a numarului de regresori folositi, a modificarii seriilor brute si a numarului de observatii disponibile.
***
Faptul ca, pe seria ajustata sezonier, Romania a inregistrat o crestere economica de 4,8% in trimestrul al patrulea din anul trecut, comparativ cu perioada similara din 2015, reprezinta in sine un aspect pozitiv, deoarece acest indicator reflecta cel mai mare ritm de crestere din Uniunea Europeana, conform unei estimari publicate de biroul european pentru statistica Eurostat. Astfel, perioada octombrie-decembrie a lui 2016 a marcat al treilea trimestru consecutiv in care Romania a avut cea mai crestere economica anuala din UE, insa ritmul de crestere inregistrat de economia romaneasca a incetinit de la +5,8% in trimestrul al doilea la +4,4% in cel de-al treilea si pana la +4,8% in trimestrul al patrulea, dupa cum s-a aratat si intr-o analiza anterioara a datelor statistice de la INS, elaborata in momentul publicarii primelor estimari „semnal” („flash”). Potrivit Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 1,7% in trimestrul al patrulea al anului trecut, comparativ cu perioada similara din 2015, iar Uniunea Europeana (UE-28) a inregistrat o crestere economica anuala de +1,9%, in ambele cazuri fiind vorba de o crestere aproape similara celei aferente trimestrului al treilea. De asemenea, in trimestrul al patrulea din 2016, comparativ cu trimestrul al treilea din acelasi an (deci, pe baze secventiale de calcul), PIB al Romaniei a inregistrat un avans de +1,3%, fata de un salt de numai +0,5% in trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul secund. Cresteri trimestriale mai mari decat Romania, tot pe baze secventiale, au inregistrat Estonia (+1,9%), Polonia (+1,7%) si Lituania (+1,4%). In ceea ce priveste economia zonei euro, aceasta a inregistrat o crestere economica trimestriala de 0,4%, in timp ce PIB al UE-28 a consemnat un avans de 0,5%. Informatii suplimentare, la www.insse.ro