Sectorul constructiilor si al tranzactiilor imobiliare reprezinta o sursa importanta de venit pentru autoritatile publice, cu multiple efecte economice pozitive propagate in mediul de afaceri. Conform nomenclatorului de activitati, au fost identificate 26 de sectoare — din industria de constructii (22 sectoare) si tranzactii imobiliare (4 sectoare), care reunesc 85.424 firme (16% din totalul companiilor active in Romania) cu venituri totale de 185 miliarde Lei pe parcursul anului 2022 (8% din totalul la nivelul intregului mediu de afaceri) si 478.769 de salariati (11,8% din totalul angajatilor din sectorul privat).Principalele concluzii ale prezentului studiu de impact sunt:
Industriile constructiilor si ale tranzactiilor imobiliare au fost foarte dinamice in ultimii ani, contribuind cel mai mult la revenirea economiei la nivel national dupa impactul pandemiei Covid-19 si al razboiului din Ucraina. Astfel, aceste sectoare inregistreaza cea mai mare crestere a locurilor de munca in 2022 comparativ cu anul 2018 (+103.207 joburi suplimentare), a treia cea mai mare crestere a veniturilor (+87 miliarde Lei), cea mai mare crestere a soldului activelor fixe (+70 miliarde Lei, reflectand cele mai mari investitii comparativ cu orice alt sector de activitate) sustinuta de cel mai mare avans sectorial al capitalurilor proprii (+62 miliarde Lei);
Implicit, contributia Constructiilor si Tranzactiilor Imobiliare la formarea PIB este semnificativa, aceasta fluctuand intre 14–16% pe parcursul ultimului deceniu (Sursa: INS). Spre exemplu, pe parcursul anului 2022 constructiile si tranzactiile imobiliare au avut o contributie directa la formarea PIB de 13,7%, a doua cea mai mare la nivel national, fiind depasita marginal doar de sectorul comertului cu ridicata si distributie, care a avut o contributie de 14,1%. Suplimentar, industriile constructiilor si tranzactiilor imobiliare genereaza un efect indus pozitiv in economie prin achizitiile de la furnizori (materii prime, marfuri, servicii subcontractate) si investitii realizate pe termen lung (achizitie terenuri, cladiri, utilaje si echipamente) de 89,2 miliarde Lei, ceea ce a generat o contributie suplimentara la formarea PIB de 3,8% prin efectele pozitive propagate pe lantul comercial. De asemenea, fondul de salarii nete cumulate platite pentru cei 478.769 de salariati in valoare de 21,1 miliarde Lei pe parcursul anului 2022, a generat un aport suplimentar la formarea PIB de inca 1,1%. Astfel, aportul total (direct + aval + amonte) al industriilor de constructii si tranzactii imobiliare in formarea PIB a fost de circa 18,5% pe parcursul anului 2022;
In ciuda evolutiei pozitive a companiilor din industriile de constructii si tranzactii imobiliare la nivel national in ultimii ani, sectorul este foarte polarizat. Astfel, 94% dintre companii au venituri sub pragul de 1 milion €, dar acestea concentreaza doar 25% din venituri, 34% din active si 37% din toate datoriile consolidate la nivel sectorial. Practic, principala vulnerabilitate a acestor companii este dimensiunea redusa in contextul unui grad de indatorare foarte ridicat (aproape 70%) si al scaderii veniturilor firmelor active in Bucuresti din cauza scaderii numarului de autorizatii de construire emise. Practic, peste 8 din 10 companii active in sectoarele analizate si care isi desfasoara activitatea in Bucuresti sunt expuse riscului de insolventa deoarece au datorii foarte mari care nu pot fi rambursate la scadenta in lipsa unor proiecte noi care sa asigure continuitatea afacerii. Impactul negativ va fi semnificativ inclusiv din punct de vedere social, avand in vedere ca aceste companii concentreaza 238.363 de angajati, ceea ce reprezinta 52% din locurile de munca raportate la nivelul intregului sector;
Incertitudinea generata de climatul urbanistic instabil si blocajul administrativ din Bucuresti au descurajat investitiile realizate pe termen lung, reducand la minimul istoric dimensiunea acestora prin raportare la baza de active. Astfel, CAPEX-ul (eng. Capital expenditures, investitii pe termen lung) raportat la dimensiunea activelor fixe a scazut in Bucuresti la doar 8% pe parcursul anului 2022, comparativ cu 9% anul anterior, cel mai prost rezultat comparativ cu top 10 judete care inregistreaza o baza a activelor fixe mai mare de 3 miliarde Lei la finalul anului 2022, in conditiile in care media investitiilor din sector la nivel national a accelerat de la 12% (in 2021) la 21% (in 2022). Deloc intamplator, companiile active in sectorul de constructii si tranzactii imobiliare din Bucuresti au inregistrat o dinamica generala pe parcursul anului 2022 mult inferioara comparativ cu cea inregistrata de companiile similare din alte judete, raportand urmatoarele rezultate in capitala: o crestere generala a veniturilor cu 5% vs +20% media la nivel national si o crestere a profitului mediu net cu 6% vs +26% media la nivel national (cel mai slab rezultat comparativ cu top 10 judete);
Aportul constructiilor si tranzactiilor imobiliare in formarea PIB in Bucuresti este marginal inferioara comparativ cu media la nivel national, respectiv 12% in anul 2022, in scadere comparativ cu rezultatul din 2021 (13,3%), 2020 (14%) sau in 2019 (14,2%). Scaderea cu 2 puncte procentuale a contributiei constructiilor si tranzactiilor imobiliare la formarea PIB-ului generat in Bucuresti este cauzata de incertitudinea generata de climatul urbanistic instabil si blocajul administrativ;
Avand in vedere aportul important pe care constructiile si tranzactiile imobiliare il genereaza atat la nivelul economiei nationale, cat si in mediul de afaceri din Bucuresti, incertitudinea generata de climatul urbanistic instabil are consecinte economice negative grave, vizibile inclusiv la nivel national. Canalul imediat de transmisie este alimentat de contributia importanta pe care activitatea economica din Bucuresti o are la formarea PIB-ului la nivel national. Deja efectele negative sunt vizibile, deoarece capitala avea o contributie la formarea PIB-ului la nivel national de numai 29,8% in anul 2022, comparativ cu 34,6% in 2021, 36,2% in 2020 sau de 37% in 2019.
Contributia importanta generata de industria Constructiilor si a Tranzactiilor Imobiliare in formarea PIB se reflecta si in nivelul ridicat al taxelor si impozitelor platite. Astfel, contributia acestor industrii in veniturile publice a crescut constant, de la 19,5 miliarde Lei (2018), 21,7 miliarde Lei (2019), 26,3 miliarde Lei (2020), 27,8 miliarde Lei (2021) si 32,5 miliarde lei (2022), reprezentand intre 8–9% din totalul veniturilor publice curente incasate la bugetul public.
Sectorul imobiliar decimat din capitala va conduce la pierderea multor locuri de munca, falimentul multor societati mici care activeaza in constructii sau tranzactii imobiliare si pierderea unor sume considerabile din bugetul local sau central. Astfel, aplicand ipotezele detaliate in sectiunea cinci din prezentul studiu, pierderile veniturilor fiscale cauzate de incertitudinea urbanistica si blocajul administrativ sunt estimate la 18,5 miliarde Lei pentru urmatorii 4 ani (perioada 2023–2026) la nivelul Bucurestiului, la care se adauga deja o pierdere recunoscuta de circa 1.06 miliarde Lei realizata pe parcursul anului 2022. Impactul este major, avand in vedere dimensiunea bugetului public aprobat pentru PMB de 11,6 miliarde Lei pentru anul 2023. In definitiv, nu vorbim doar despre pierderi de taxe si venituri publice, deoarece acestea sunt cauzate de reducerea activitatii economice din cauza socurilor negative (somaj si insolvente in crestere, scaderea rulajelor realizate de companiile afectate si reducerea consumului) cauzate de incertitudinea reglementarilor urbanistice si blocajul administrativ din Bucuresti.
Practic, in contextul in care nu se iau masuri urgente, pierderea intreaga de valoare adaugata in economie este de circa 61 miliarde Lei in urmatorii 4 ani (echivalent PIB total pentru perioda 2023–2026), ceea ce reprezinta o medie anuala de circa 1% din PIB-ul Romaniei si respectiv 3% din PIB-ul Bucurestiului.
