La finele lunii decembrie 2018, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) a finalizat si dat publicitatii documentul intitulat „Prognoza echilibrului energetic” (varianta de toamna 2018), de unde rezulta faptul ca, in pofida unor fluctuatii, tara noastra va dispune, in acest an, de resurse energetice evaluate la 43,53 milioane tone echivalent petrol (tep), din care 42,03 milioane tep sunt resursele de energie primara (25,23 milioane tep din productia interna si 14,2 milioane tep din import, in contextul in care, la inceputul anului in curs, exista un stoc neconsumat de 2,6 milioane tep, iar stocul de energie in transformare se plaseaza la 1,5 milioane tep). „Ca destinatii, consumul intern din 2019 a fost evaluat la 33,07 milioane tep, cel aferent sectorului energetic fiind de 3,37 milioane tep, cu pierderi estimate la 950.000 tep, astfel incat pentru consumul final raman disponibile 25,16 milioane tep, in timp ce exportul se va situa la 6,36 milioane tep, la sfarsitul anului in curs rezultand un stoc de 4,1 milioane tep. Ca structura a productiei interne de energie (ce este preponderenta), ponderea o detin gazele naturale utilizabile (8,85 milioane tep), urmate de carbuni (4,1 milioane tep), titei extras (3,45 milioane tep), lemn de foc, inclusiv biomasa (cu un aport de 3,4 milioane tep), energie nuclearo-electrica (2,77 milioane tep), energie hidroelectrica, eoliana si fotovoltaica (2,32 milioane tep), respectiv alte resurse (energii neconventionale si alti combustibili), cu 340.000 tep”, se precizeaza in documentul citat.Pondere redusa a energiei din surse alternative
Evident, la fel ca si in alti ani, la nivelul lui 2019, din consumul final energetic, de 24,06 milioane tep, ponderea va reveni consumului din economie (16,49 milioane tep), gospodariilor populatiei fiindu-le alocate 7,56 milioane tep. De asemenea, in economie, tot industria va fi principalul consumator, cu 6,41 milioane tep, insa, in ramura de constructii, ca urmare a intensificarii activitatii specifice, expertii CNP prevad o majorare a consumului energetic, de la 350.000 tep in 2018 la 375.000 tep in acest an, pentru ca la nivelul lui 2022 sa se ajunga la 450.000 tep. „Din punct de vedere procentual, majorarile consecutive ale consumului energetic in constructii, aferente intervalului 2018-2022 (si care survin unei scaderi certe, de -1,1%, in 2017), vor fi de +0,3%, +7,1%, +6,7%, +6,3% si +5,9%, intrucat in acest domeniu al economiei nationale, in absenta unor factori semnificativi de risc, pe termen scurt si mediu nu se vor mai consemna diminuari ale volumului lucrarilor si/sau ale productiei de materiale. De altfel, aceste rate de crestere ale consumului de energie in constructii sunt cele mai mari de la nivelul economiei nationale”, se mai arata in prognoza elaborata de CNP.
Potrivit documentului, in pofida investitiilor efectuate in ultimii ani in domeniul energiei din surse alternative sau recuperabile (microcentrale hidroelectrice, parcuri eoliene/ fotovoltaice) si in exploatarea altor tipuri de resurse, cea mai semnificativa pondere in productia de energie primara va reveni tot gazelor naturale utilizabile (cu 38,3% din total in anul 2022). „In acelasi an, pe locul secund, cu 15,5% din productie, se va plasa carbunele net, urmand titeiul (13%) si energia nuclearo-electrica (10,4%), resurselor hidroelectrice, eoliene si fotovoltaice revenindu-le o cota de 8,7% (fata de 9,2% in 2019). Utilizarea pentru productia energetica a lemnului de foc (inclusiv biomasei) va fi in continuare importanta si in 2022, cu o pondere de 12,8% din total (comparativ cu 13,5% in 2019), iar cota aferenta altor resurse (energii neconventionale si alti combustibili) se va stabiliza la 1,3%”, se mai precizeaza in documentul CNSP. Pentru a descarca „Prognoza echilibrului energetic”, click aici!
