Impactul efectiv al implementarii facilitatilor din domeniul constructiilor in urma adoptarii OUG 114/2018 a fost estimat la circa 800 de milioane de lei in planul incasarilor bugetare obtinute din impozitul pe venit si salarii dupa standardele cash, in anul 2019, potrivit unui document publicat de Consiliul Fiscal (CF). Acelasi raport mai indica faptul ca aceleasi facilitati au avut un impact la nivelul incasarilor din CAS, evaluat de Ministerul Finantelor Publice (MFP) la circa 1,4 miliarde lei."Incasarile din impozitul pe venit si salarii dupa standarde cash au fost in suma de 23,1 miliarde lei (in 2019), ceea ce reprezinta o nerealizare cu 0,6 miliarde lei a nivelului bugetat la inceputul anului. Astfel, programul initial prevedea incasari de 23,7 miliarde lei pe seama unei cresteri estimate a numarului mediu de salariati de 3,4%, respectiv al unui avans de 14,7% al salariului mediu brut, in timp ce se anticipa un efect de diminuare a veniturilor cu circa 0,8 miliarde lei ca urmare a facilitatilor acordate in domeniul constructiilor. Nivelul prognozat initial pentru incasarile din impozitul pe venit si salarii a fost mentinut la prima rectificare bugetara, insa cea de a doua rectificare l-a diminuat cu aproape 0,6 miliarde lei, ca urmare a evolutiei nefavorabile a indicatorilor pietei muncii in raport cu estimarile initiale (in anul 2019, conform variantei preliminare a prognozei de primavara a CNSP, numarul mediu de salariati a crescut cu 1,7%, iar salariul mediu brut cu 13%, ambele niveluri fiind inferioare ipotezelor luate in calcul la elaborarea proiectului de buget)", se arata in raportul Consiliului Fiscal.
Documentul mai arata ca, in comparatie cu anul 2018, incasarile din CAS, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 13,4 miliarde lei (+13,7%) in 2019, in principal pe seama cresterii masei salariale din economie, datorata evolutiilor pozitive ale numarului mediu de salariati, respectiv ale salariului mediu brut.
"Pentru o analiza mai detaliata a performantei incasarilor din CAS, se va proceda la o proiectie ex-post a acestui agregat bugetar, iar punctul de pornire al acesteia este reprezentat de executia bugetara la nivelul anului 2018 care a consemnat un nivel net de impactul schemelor de compensare situat la 97,6 miliarde lei. Indexand punctul de pornire cu dinamica efectiv inregistrata de bazele macroeconomice relevante (+1,7% numarul mediu de salariati, respectiv +13% salariul mediu brut pe economie), dar tinand cont si de impactul negativ al facilitatilor acordate in sectorul constructiilor (evaluat de MFP la aproape 1,4 miliarde lei), apare drept justificat un nivel al incasarilor de circa 110,8 miliarde lei, acesta fiind foarte apropiat de cel consemnat in executia bugetara aferenta anului 2019. Se constata astfel ca eficienta colectarii pentru acest agregat bugetar pare nemodificata, diferenta negativa fata de estimarile initiale fiind datorata supraestimarii acestui agregat in proiectul de buget pe anul 2019, in principal ca urmare a formularii unor ipoteze prea optimiste privind dinamica indicatorilor pietei muncii", mai precizeaza specialistii din cadrul Consiliului Fiscal.
OUG 114 a generat revirimentul sectorului de constructii in planul contributiei la cresterea PIB
In 2019, sectorul constructiilor a avut o contributie de +1% la cresterea PIB, cu o pondere in formarea PIB de 6,4%. Analiza CF remarca revirimentul sectorului constructiilor, pe fondul facilitatilor acordate in anul 2019, acest sector avand un impact negativ asupra cresterii economice in anul anterior, 2018, inaintea adoptarii OUG 114.
Prin OUG nr. 114/2018 este prevazut un salariu de baza minim brut superior pentru angajatii din domeniul constructiilor, cuantumul acestuia fiind de 3.000 lei/luna. Conform Notei de fundamentare a Ordonantei, aceasta masura a fost adoptata cu scopul de a stimula forta de munca in domeniul constructiilor, declarat sector prioritar si care in ultimii ani s-a confruntat cu dificultati legate de asigurarea fortei de munca specializata si concurenta neloiala.
Constructiile au continuat sa aiba un impact favorabil in economie si in primul trimestru al acestui an. Cele mai recente date statistice publicate de Institutul National de Statistica (INS) indica o incetinire a economiei in primele trei luni din 2020, la o crestere an pe an de 2,4%, de la 4,1% in anul anterior, corespunzatoare unui avans trimestru pe trimestru de 0,3%, cu observatia ca estimarile pentru trimestrul I reflecta doar partial impactul negativ al pandemiei, starea de urgenta fiind instituita la mijlocul lunii martie. Pe ramuri de activitate sectorul comercial, IT, constructii si activitatile profesionale contribuie, in principal, la formarea PIB iar industria este ramura a carei contractie reduce acest avans. In privinta utilizarii PIB in T1 2020 consumul (in principal cel al gospodariilor populatiei) si formarea bruta de capital fix sunt principalele destinatii iar exportul net de bunuri si servicii actioneaza in sens invers; este de remarcat si valoarea semnificativa a contributiei variatiei stocurilor la PIB, se mai arata in raportul Consiliului Fiscal.
Pentru informatii suplimentare, click aici!
