CE estimeaza crestere economica de 2,6% in 2022 si 3,6% in 2023 pentru Romania

Dupa o crestere puternica in 2021, economia Romaniei urmeaza sa incetineasca pana la 2,6 % in 2022, deoarece inflatia ridicata erodeaza venitul disponibil, iar razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei afecteaza sentimentul economic, lanturile de aprovizionare si, in cele din urma, investitiile. Se preconizeaza o usoara accelerare a cresterii in 2023, odata cu o posibila scadere a inflatiei. Se estimeaza ca somajul va ramane la aproximativ 5,5 %, in timp ce preturile vor atinge un nivel maxim in acest an, care va scadea treptat in 2023. Se preconizeaza ca deficitul public va atinge 7,5 % din PIB in 2022, urmand sa scada pana la 6,3 % in 2023, astfel incat ponderea datoriei in PIB va ajunge la 52,6 % pana in 2023.

 

Se preconizeaza ca PIB-ul UE va ramane pozitiv in perioada analizata in previziuni, datorita efectului combinat al redeschiderilor post-izolare si al masurilor ferme luate la nivel de politici in cursul pandemiei pentru a sprijini cresterea economica. Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicata a contactelor, o piata a muncii puternica si care continua sa se amelioreze, o acumulare mai scazuta a economiilor si masurile bugetare de compensare a cresterii preturilor la energie urmeaza sa sprijine consumul privat. Investitiile vor beneficia de desfasurarea integrala a Mecanismului de redresare si rezilienta si de implementarea agendei de reforme aferente.

Cresterea PIB-ului real, atat in UE, cat si in zona euro, este estimata in prezent la 2,7 % in 2022 si la 2,3 % in 2023, in scadere de la 4,0 %, respectiv 2,8 % (2,7 % in zona euro) in previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat in contextul dinamicii cresterii economice din primavara si vara anului trecut, care adauga aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de crestere pentru acest an. Cresterea productiei din cursul anului s-a redus de la 2,1 % la 0,8 %.

Principalul impact asupra economiei mondiale si a economiei Uniunii este legat de preturile materiilor prime energetice. Desi ele crescusera deja substantial inaintea razboiului, de la nivelurile scazute inregistrate in timpul pandemiei, incertitudinea legata de lanturile de aprovizionare a exercitat o presiune in sus asupra preturilor, sporindu-le totodata volatilitatea. Este ceea ce s-a intamplat cu alimentele si alte bunuri si servicii de baza, pe fondul unei scaderi a puterii de cumparare a gospodariilor.

Perturbarile provocate de razboi la nivel logistic si al lantului de aprovizionare, precum si cresterea costurilor de productie la o gama larga de materii prime se adauga, pe de o parte, perturbarilor din comertul mondial cauzate de masurile drastice de limitare a raspandirii COVID-19 aplicate inca in anumite parti ale Chinei, si afecteaza, pe de alta parte, productia.

 

Ritmul inflatiei s-a accelerat de la inceputul anului 2021. De la 4,6 % an la an in ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1 % in primul trimestru din 2022. Inflatia totala din zona euro a crescut la 7,5 % in luna aprilie, cea mai mare rata din istoria uniunii monetare.

Inflatia din zona euro este estimata la 6,1 % in 2022, ea urmand sa scada la 2,7 % in 2023. Pentru 2022 in ansamblu, aceasta reprezinta o revizuire ascendenta considerabila, in comparatie cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %). Se preconizeaza ca inflatia va atinge un nivel maxim de 6,9 % in al doilea trimestru al acestui an, ea urmand apoi sa scada treptat. Pentru UE, se preconizeaza ca inflatia va creste de la 2,9 % in 2021 la 6,8 % in 2022 si ca va scadea din nou la 3,2 % in 2023. Inflatia medie de baza este estimata la peste 3 % in 2022 si 2023, atat in UE, cat si in zona euro.

 

Piata muncii intra in noua criza de pe o baza solida. In 2021, in economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de munca, ceea ce a atras un numar suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piata muncii. In plus, numarul somerilor a scazut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele somajului la finele anului 2021 au scazut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, conditiile de pe piata muncii vor continua sa se amelioreze. Se estimeaza ca ocuparea fortei de munca din UE va creste cu 1,2 % anul acesta, desi aceasta rata anuala de crestere este stimulata de dinamica puternica din a doua jumatate a anului trecut. Se anticipeaza ca refugiatii de razboi ucraineni din Uniune vor intra pe pietele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia incepand cu anul viitor.

Ratele somajului ar urma sa scada, conform previziunilor, pana la 6,7 % in acest an si 6,5 % in 2023 in UE, in timp ce in zona euro ele ar urma sa atinga 7,3 % in 2022 si 7,0 % in 2023.

 

In pofida costurilor masurilor de atenuare a impactului preturilor ridicate la energie si ale masurilor de sprijinire a refugiatilor ucraineni, se preconizeaza ca deficitul public agregat din UE va continua sa scada in 2022 si 2023, datorita retragerii in continuare a masurilor temporare de sprijin legate de COVID-19. De la 4,7 % din PIB in 2021, se preconizeaza ca deficitul UE va scadea la 3,6 % din PIB in 2022 si la 2,5 % in 2023 (3,7 % si 2,5 % in zona euro).

Dupa ce a scazut la aproximativ 90 % in 2021 (97 % in zona euro) fata de varful istoric de aproape 92 % din PIB in 2020 (aproape 100 % in zona euro), se preconizeaza ca ponderea agregata a datoriei in PIB la nivelul UE va scadea la aproximativ 87 % in 2022 si la 85 % in 2023 (95 %, respectiv 93 % in zona euro), ramanand peste nivelul anterior COVID-19.

 

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economica si inflatia depind in mare masura de evolutia razboiului si, in special, de impactul acestuia asupra pietelor energiei.

Avand in vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunea de referinta este insotita de o analiza de scenariu bazata pe modele, care simuleaza impactul cresterii preturilor la produsele energetice de baza, precum si impactul unei intreruperi totale a aprovizionarii cu gaze din Rusia. In acest din urma scenariu, mai sever, ratele de crestere a PIB-ului s-ar situa sub nivelul de referinta prevazut cu aproximativ 2,5 puncte procentuale in 2022, respectiv 1 punct procentual in 2023, in timp ce inflatia ar creste cu 3 puncte procentuale in 2022 si cu peste 1 punct procentual in 2023, peste proiectia de baza.

Pe langa aceste perturbari potentiale ale aprovizionarii cu energie, problemele mai grave decat se preconizase din lanturile de aprovizionare, precum si cresterile suplimentare ale preturilor materiilor prime non-energetice, in special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor in jos asupra cresterii economice si a presiunilor in sus asupra preturilor. Efectele secundare mai mari decat se preconizase provocate de un soc inflationist importat ar putea amplifica fortele stagflationiste. Presiunile inflationiste puternice sunt insotite si de riscuri sporite la adresa conditiilor de finantare. In fine, COVID-19 ramane un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invadarea Ucrainei de catre Rusia duce la o „decuplare” economica a Uniunii de Rusia, cu consecinte dificil de inteles pe deplin in momentul de fata.

 

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Nu exista nicio indoiala ca economia Uniunii trece printr-o perioada dificila din cauza razboiului Rusiei impotriva Ucrainei. In consecinta, ne-am revizuit previziunile in sens descrescator. Factorul negativ covarsitor este cresterea preturilor la energie, care a impins inflatia la niveluri record si a pus presiune asupra intreprinderilor si gospodariilor europene. Desi cresterea va continua anul acesta si anul viitor, ea va fi mult mai modesta decat ne asteptasem anterior. Incertitudinea si riscurile la adresa perspectivelor vor ramane ridicate atat timp cat agresiunea Rusiei continua. Exista insa unele rezultate pozitive care ne permit sa facem fata acestei crize. Fundamentele noastre economice sunt solide: inainte de inceperea acestui razboi, economia Uniunii se angajase pe calea unei redresari si cresteri economice puternice. Economia Uniunii creeaza tot mai multe locuri de munca, atragand un numar sporit de persoane pe piata muncii si mentinand somajul la un nivel scazut. Pe masura ce statele membre isi pun pe deplin in aplicare planurile de redresare si rezilienta, acest lucru va oferi impulsul atat de necesar fortei noastre economice.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Invadarea Ucrainei de catre Rusia provoaca suferinte si distrugeri inimaginabile, insa ea afecteaza si redresarea economica a Europei. Razboiul a condus la o crestere brusca a preturilor la energie si a perturbat si mai mult lanturile de aprovizionare. Prin urmare, in prezent, se preconizeaza ca inflatia va ramane la un nivel mai inalt pentru o perioada mai lunga de timp. Redresarea economica puternica de anul trecut va continua sa aiba un efect pozitiv asupra ritmului de crestere din acest an. O piata a muncii puternica, redeschiderea post-pandemie si NextGenerationEU ar trebui sa ofere un sprijin suplimentar economiilor noastre si sa contribuie la reducerea datoriei si a deficitelor publice. Aceste previziuni sunt insa supuse unui grad ridicat de incertitudine si unor riscuri strans legate de evolutia razboiului din Rusia. Sunt posibile si alte scenarii, in care cresterea ar putea fi mai scazuta si inflatia mai ridicata decat anticipam astazi.”
Pentru informatii suplimentare, click aici!