Sondajul platilor corporative din China 2022 arata ca mai putine companii s-au confruntat cu intarzieri de plata in 2021, insa acestea au raportat plati restante mai lungi decat in anul precedent. Intarzierea medie de plata a crescut de la 79 de zile in 2020 la 86 de zile in 2021. Companii din 9 sectoare (raportat la un total de 13 sectoare) au raportat o crestere a intarzierilor la plata, in frunte cu sectorul agroalimentar care a inregistrat cea mai mare crestere de 43 de zile, urmat de lemn, transporturi, si textile.
Mai multe companii au raportat intarzieri de plata ultra-lungi (ULPD), respectiv plati restante de peste sase luni, acestea crescand de la 15% la 19% in 2021. Mai ingrijorator, a existat o crestere semnificativa a firmelor care s-au confruntat cu ULPD-uri mai mari de 10% din cifra de afaceri anuala, crescand de la 27% in 2020 la 40% in 2021, in special in sectoarele constructii si agroalimentar.
In contextul incetinirii cresterii economice a Chinei in 2022, mai putine companii se asteapta la o imbunatatire a vanzarilor si a fluxului de numerar.
Coface estimeaza o incetinire a cresterii PIB-ului Chinei la 4,8% in 2022, dupa o crestere puternica de 8,1% in 2021, deoarece economia chineza continua sa se confrunte cu dificultati precum caderea sectorului imobiliar, urmarirea politicilor zero impotriva COVID, redresarea lenta a consumului, dar si cu preturi mai mari ale marfurilor.
Bernard Aw, Economist pentru Asia Pacific in cadrul Coface, declara:
“Potrivit celui mai recent studiu Coface privind platile corporative din China, conditiile de credit oferite de companiile chineze au ramas stricte, in ciuda redresarii economice in 2021, deoarece companiile raman precaute din cauza pandemiei in curs. Sectoareleagroalimentarsienergeticau inregistrat cea mai mare scadere a termenelor de plata (-23 de zile fiecare), reflectand cresterea riscurilor de credit legate de preturile tot mai mari cu materia prima.
Desi mai putine companii au raportat un numar mai mic de intarzieri de plata, a existat o crestere a proportiei de respondenti care au declarat ca intarzierile de plata au fost mai lungi, de la 36% in 2020 la 42% in 2021, cea mai mare crestere din 2016. Industriaagroalimentaraa raportat cea mai mare crestere a intarzierii medii de plata de la 43 de zile la 88. Au fost raportate tendinte de crestere in sectorullemnului(+20 de zile),transporturi(+18) sitextile(+16), evidentiind impactul scaderii cererii interne din cauza restrictiilor stricte de distantare sociala din China.
Companiile chineze sunt mai putin optimiste cu privire la perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenti se asteapta ca vanzarile sa se imbunatateasca in acest an, in scadere de la 65% in 2020, in timp ce firmele care prognozeaza un flux de numerar mai bun au scazut cu aproape jumatate de la 50% in 2020 la 27% in 2021. Cresterea preturilor materiilor prime, cererea mai slaba de pe piata si pandemia in curs au fost factorii determinanti in acest sens.
Recentul focar de Omicron necesita mai mult control Covid in China si va agrava intreruperile lantului global de aprovizionare. Coface se asteapta ca obligatiunile corporative si insolventele din China sa creasca in 2022, in special in sectoarele care au acumulat riscuri de flux de numerar mai mari in 2021 din cauza pandemiei.”
Intarzieri de plata: cresterea preturilor materiilor prime devine un factor cheie in platile restante
Mai putine companii au inregistrat intarzieri de plata in 2021, 53% dintre respondenti raportand plati restante, in scadere de la 57% in 2020. Cu toate acestea,intarzierea medie a platilor a crescut de la 79 de zile in 2020 la 86 de zile in 2021.Sectorulconstructiia continuat sa intampine cele mai lungi intarzieri de plata (109 zile), urmat detransporturicu 99 zile.
Cel mai ingrijorator este ca ponderea respondentilor care se confrunta cu intarzieri de plata ultra-lungi (ULPD) care depasesc 2% din cifra de afaceri anuala a crescut de la 47% in 2020 la 64% in 2021.Constructiilea ramas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) dintre respondentii care au raportat ULPD-uri depasind 10% din cifra lor de afaceri anuala. Conform Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodata platite. Atunci cand acestea reprezinta o pondere a cifrei de afaceri anuale de peste 2%, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi in pericol.
Principalul motiv din spatele acestor intarzieri este dat de dificultatile financiare ale clientilor, evidentiate de aproape trei sferturi dintre respondenti care au indicat intarzieri la plata. Dificultatile financiare au fost cauzate mai ales de concurenta acerba care a afectat marjele (36%), dar si - intr-o masura mai mare in 2021 - decresterea preturilor materiilor prime (23% fata de 10% in 2020)si de o incetinire a cresterii pietei locale (16% fata de 10% in 2020). Acest lucru arata cum cresterea preturilor marfurilor exercita presiune asupra costurilor operationale, cu efect direct asupra fluxului de numerar al companiilor.
Asteptari economice: sperante mari, dar cu riscuri semnificative privind cresterea
Privind in perspectiva, majoritatea respondentilor sunt increzatori cu privire la perspectivele economice din acest an, desi ponderea optimistilor a scazut la 68%, de la 73% in anul precedent.
Asteptarile privind vanzarile si fluxurile de numerar au fost mai putin optimiste, ceea ce poate fi legat de o diminuare a ritmului de redresare, pe masura ce intreprinderile se apropie de conditiile pre-pandemie. Procentul respondentilor care anticipeaza performante imbunatatite in vanzari a scazut de la 65% in 2020 la 44% in 2021, in timp ce cei care prevad un flux de numerar mai bun a scazut cu aproape jumatate de la 50% in 2020 la 27% in 2021. Cresterea preturilor materiilor prime, slabirea cererii de pe piata si pandemia in curs au fost factori cheie evidentiati de respondentii care anticipau vanzari mai scazute.
Potrivit Coface, cresterea PIB-ului Chinei va incetini la 4,8% in 2022, dupa o crestere puternica de 8,1% in 2021, deoarece economia chineza continua sa se confrunte cu dificultati semnificative in calea cresterii, inclusiv o cadere a sectorului imobiliar, urmarirea politicilor zero COVID, o redresare slaba a consumului, dar si preturile mai mari ale marfurilor.
Lanturile globale de aprovizionare ar putea ramane blocate
Efectele crizei Rusia-Ucraina si politica zero COVID a Chinei sunt de asteptat sa impacteze si mai mult lanturile globale de aprovizionare. Avand in vedere rolul proeminent jucat atat de Rusia, cat si de Ucraina pe pietele globale de energie si alimente, criza in plina desfasurare este un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de marfuri. Rusia este al doilea producator mondial de gaze al treilea de petrol. Este, de asemenea, un producator major de metale strategice, cum ar fi paladiu, nichel si cupru. Aceste metale sunt folosite in industria auto si aeronautica, in timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul constructiilor. Ambele tari sunt exportatori importanti de anumite marfuri agricole, precum ulei de floarea soarelui si de sofranel (75% din exporturile globale in 2019 combinate), grau (29%), cereale grosiere (20%) si porumb (19%). Sanctiunile asupra marfurilor rusesti, inclusiv interzicerea importurilor de titei si produse rafinate rusesti de catre Statele Unite, Regatul Unit, Canada si Australia, precum si restrictiile privind importul impuse de Uniunea Europeana (UE) pentru fier si otel rusesc, au ridicat temeri legat de penuria acestor produse, ducand la cresterea preturilor. Sanctiunile financiare asupra mai multor banci rusesti si restrictiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. Intreruperea rutelor comerciale s-a adaugat, de asemenea, la preocuparile legate de preturi mai mari si de intarzierile de livrare.
In timp ce China a trecut de la o strategie stricta de zero COVID la o abordare „dinamica” pentru a minimiza efectele negative asupra economiei chineze, efectele negative care decurg din masurile implementate pentru a limita focarele in toata tara raman. Carantina din Shenzhen si Shanghai din martie si aprilie au afectat operatiunile normale ale serviciilor logistice si de depozitare de la uscat, in ciuda faptului ca operatiunile portuare continua sa functioneze. Indicele timpilor de livrare al furnizorilor PMI din China a scazut la un minim al ultimilor doi ani in martie 2022, reflectand inrautatirea intarzierilor de livrare. In mod similar, Indicele de prosperitate al industriei logistice din China a scazut, de asemenea, la cel mai mic nivel din februarie 2020, sectorul logisticii fiind afectat de raspandirea pandemiei in mai multe parti ale tarii, unde masurile diferentiate de gestionare a pandemiei au perturbat distributia interregionala si capacitatea de a mentine operatiunile pe cursul normal.