Noua legislatie a achizitiilor publice va ajunge in Parlament la jumatatea lunii octombrie 2015, urmand a intra in vigoare de la inceputul anului 2016, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP). "Vor fi schimbari profunde, de intarire a capacitatii autoritatilor contractante, in care sa avem si «value for money» pentru achizitii, dar si responsabilitate si legalitate. Noua legislatie ar trebui sa devina aplicabila de anul viitor, in prezent lucrandu-se la normele secundare. In ceea ce priveste transpunerea directivelor europene in legislatia nationala privind achizitiile publice, putem spune ca doar noile legi nu vor rezolva toate problemele pentru un sistem de achizitii publice eficient si corect in Romania. Sunt asteptari foarte mari de la noua legislatie. Avem circa 500 de pagini de propuneri venite din consultari pe tema legii achizitiilor publice clasice. Le-am discutat pe toate intr-un grup de lucru special si am transmis deja la Ministerul Finantelor Publice (MFP) proiectul de lege consolidat pentru achizitiile publice clasice si pentru legea privind remediile. Asteptam validarea finala de la MFP pentru a veni cu forma consolidata in zona de informare publica", a declarat Roxana Minzatu, presedintele ANAP, cu prilejul unei dezbateri organizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), avand ca tema "O noua viziune in achizitii publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice si noi coordonate de lucru cu mediul privat". Pana la finele acestei saptamani, vor fi supuse consultarii publice si legile referitoare la concesiuni si utilitati, proiecte ce vor fi transmise catre Parlament tot la jumatatea lunii octombrie.
Legislatia modificata nu rezolva problema suspiciunilor de coruptie din sistemul achizitiilor publice
Potrivit IPP, proiectul modificarii legii achizitiilor publice nu rezolva problema asumarii raspunderii in selectarea ofertelor pe criteriul calitatii si nu la pretul cel mai mic, nici pe cea legata de suspiciunile de coruptie care afecteaza piata achizitiilor din Romania. "Pachetul de acte normative care va modifica cadrul legal in achizitii publice supraestimeaza nivelul de competenta si disponibilitatea de asumare a responsabilitatii la nivelul functionarilor publici implicati in achizitii si nu ia realist in calcul anumite caracteristici ale pietei de achizitii din Romania, cum ar fi suspiciunea generalizata de coruptie/ trafic de influenta pentru castigarea contractelor", sunt de parere expertii in politici publice. Astfel, noua viziune in domeniu, careia IPP ii intelege justificarea si oportunitatea, este caracterizata printr-o mai stransa consultare intre autoritatile contractante si mediul privat, pentru a fi mai bine cunoscuta piata de profil inaintea demararii unei proceduri. "Apreciem faptul ca noul proiect dispune mai bine competentele in administratie, in functie de amploarea si tipul achizitiei. Din pacate, exista erori prin stabilirea scopului final al reformei ca fiind optimizarea modului de lucru in sistemul public (reformarea administratiei nu trebuie privita ca un scop in sine), cand, in opinia IPP, principala grija ar trebui sa fie eficientizarea resurselor publice prin incurajarea unor achizitii durabile si redobandirea increderii in actualul sistem, perceput ca ineficient si chiar corupt", sustin oficialii IPP.
Noile propuneri pot obstructiona suplimentar accesul la informatiile publice
Proiectul dispune de o noua viziune, dar nu convinge cu privire la evaluarea realista a posibilitatilor reale de a se operationaliza noile prevederi din achizitiile publice in climatul dominat de suspiciuni de lipsa de transparenta, de coruptie, conflict de interese si lipsa de credibilitate in moralitatea/ competentele manageriale ale conducatorilor institutiilor publice, dupa cum arata IPP. In acelasi timp, practicile institutiilor de control din Romania sunt extrem de diverse, neexistand raspunderi clare in aceasta privinta si facandu-se destul de putin pentru uniformizarea practicilor si preventie. Deciziile instantelor de judecata confirma incontinuu disfunctionalitatile din procedurile de control in domeniul achizitiilor publice, astfel incat folosirea altor criterii decat pretul cel mai scazut risca sa fie, in continuare, nefunctionala, de teama eventualelor sanctiuni aplicate in urma controlului. "Criticam faptul ca noua propunere va obstructiona, mai mult decat in prezent, accesul cetatenilor la informatii despre contractele pe bani publici si atragem atentia ca, in acest fel, se va pierde si mai mult increderea in sistemul de achizitii. Din toate etapele unei achizitii publice, proiectul nu permite decat accesul la anunturile de intentie/ de atribuire a contractului. In realitate, cetatenii sunt interesati de modul in care se realizeaza efectiv contractul, daca si cum s-au schimbat conditiile pe parcurs si cu ce rezultate. Mai mult, s-a introdus un capitol distinct privind confidentialitatea informatiilor din dosarul achizitiei (si ne referim aici la publicarea informatiilor dupa finalizarea procedurilor), in ciuda unor obligatii asumate de Guvern, ca parte la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisa, care se refera tocmai la contractarea deschisa - publicarea datelor despre toate procesele/ procedurile de achizitii, pana la executie si mentenanta. Presupunem ca autoritatile sunt timorate de perspectiva penalizarii Romaniei, dupa ce, acum cativa ani, un operator economic s-a plans Comisiei Europene de lezare a intereselor economice prin divulgarea, de catre o autoritate publica, a unor date tehnice din oferta, dar atragem atentia ca s-a cazut in extrema cealalta cu aceasta abordare", mai arata expertii IPP.
Se propune un nou tip de relatie de colaborare intre stat si mediul privat
Potrivit IPP, noua legislatie a achizitiilor publice va stabili un nou tip de relatie intre stat si mediul privat. Astfel, se vor folosi sisteme electronice de promovare a produselor/ serviciilor operatorilor in fata autoritatilor (determinandu-se un comportament autentic de competitie pe piata achizitiilor publice). Se va permite inclusiv licitatia electronica in ultima etapa a unei proceduri, dinamizand colaborarea dintre cele doua parti. IPP sustine masurile care pot duce la o intelegere mai realista a pietei de catre autoritati si la o mai buna documentare despre noutatile aparute pe piata, constituind alternative de calitate si durabile ale produselor/ serviciilor. "Introducerea (cu explicatiile de rigoare privind calcularea costului de utilizare/ intretinere, a impactului asupra mediului si a implicatiilor sociale) a posibilitatii atribuirii contractului pe criteriul celui mai bun raport calitate-pret, la pachet cu restul prevederilor de crestere a competitivitatii pe piata, au potentialul de a duce, in final, la achizitia de produse/ servicii/ lucrari de o mai buna calitate. Proiectul schimba optica si in privinta «lotizarii» contractelor, o practica dezavuata si condamnata de actuala lege in vigoare, dand astfel o sansa de participare si IMM-urilor, conform cerintelor Directivei CE. Ierarhizarea tipurilor de achizitii si organizarea sistemului public astfel incat sa faca fata, pe niveluri de competenta, complexitatii procedurilor, este foarte utila", sustin expertii IPP.
Totusi, prin pozitia oficiala a IPP, specialistii si-au exprimat rezerva ca aceste prevederi se vor putea aplica in mod corespunzator, in lipsa specializarii functionarilor responsabili cu achizitiile in evaluarea calitatii ofertelor (inclusiv a impactului de mediu/ social) si executiei contractelor, precum si fara stabilirea unor prevederi care sa determine o reala asumare a responsabilitatii. In lipsa cresterii capacitatii si responsabilitatii sistemului public, pe niveluri de competenta in functie de amploarea contractelor, viitoarea legislatie va duce la nenumarate contestatii, blocaje si, in final, la ratarea unor investitii necesare pentru dezvoltarea Romaniei.
Tendinta de suprareglementare a comportamentului operatorilor privati
In opinia specialistilor IPP, proiectul manifesta o atentie disproportionata pentru conditiile de participare ale unui operator privat (cu detalii despre excluderea acestuia pentru neplata taxelor si impozitelor, modul de organizare a unui potential consortiu in implementarea unui contract), cand, in realitate, grija trebuie sa fie pentru descrierea cat mai clara a responsabilitatilor autoritatilor publice aflate in situatii particulare, cu implicatii juridice complexe - cum este cazul asocierii dintre mai multe autoritati contractante pentru derularea unei achizitii de interes comun. "In ceea ce priveste mediul privat, tot ce ar trebui sa faca legea este sa simplifice «povara administrativa» a operatorilor la depunerea de documente in justificarea competentelor/ calitatii cu prilejul fiecarei oferte prezentate (chiar si aceleiasi autoritati contractante), insa noul proiect supus dezbaterii nu convinge in acest sens", au mai precizat specialistii in politici publice.
Referitor la competitia de pe piata achizitiilor publice, IPP critica slabiciunea statului, cu consecinte asupra unei calitati precare a serviciilor de care beneficiaza cetatenii, in a intretine financiar un management public falimentar la nivelul unor societati (teoretic privatizate), controlate de autoritatile publice. Acestora nu li se va aplica viitoarea lege a achizitiilor, facandu-li-se un mare deserviciu, prin faptul ca nu li se ofera posibilitatea de intra in competitie pe piata libera pentru cresterea calitatii serviciilor oferite cetatenilor.
Intelegerile anticoncurentiale vor putea scoate firmele din competitie
Consiliul Concurentei (CC) este deschis la orice initiativa care flexibilizeaza procesul de achizitii publice si il face mai eficient si va acorda o mare atentie legislatiei privind concesiunile, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele CC, prezent la conferinta organizata de IPP. "Vom sprijini institutiile care transpun directivele si care pregatesc cadrul legal. Putem sa ajutam cu sugestii acolo unde sunt riscuri de a distorsiona concurenta. Am, insa, anumite retineri legate de faptul ca pare arbitrara puterea administratiei. De exemplu, proiectul de lege spune ca, daca apar intelegeri anticoncurentiale, firmele pot fi scoase din competitie. Acesta este, de fapt, singurul aspect care ne-a creat semne de intrebare", a spus Bogdan Chiritoiu.
Mai mult, presedintele CC s-a aratat ingrijorat de durata foarte mare a contractelor de concesiuni, care poate bloca functionarea pietei. "Durata prea mare a unui astfel de contract face ca noi (atat statul, cat si contribuabilii) sa nu beneficiem de tehnologiile inovatoare care apar pe piata. Rolul consiliului se regaseste cu precadere la comportamentul agentilor economici. Trebuie sa prevenim si sa sanctionam intelegerile intre companii, care duc la preturi prea mari de achizitii. Suntem mult mai atenti la fraude sau la distorsionarea achizitiilor cu fonduri europene si mai putin in zona de fonduri nationale, ceea ce nu este chiar echitabil. Pana la urma, sper ca vom avea o abordare echilibrata", a mai spus presedintele Consiliului Concurentei.
***
Potrivit datelor IPP, piata achizitiilor publice din Romania a ajuns la 17,4 miliarde euro in 2014, fiind in crestere cu 20,8% fata de nivelul de 14,4 miliarde euro calculat pentru 2013. In anii anteriori, volumul achizitiilor publice din tara noastra s-a plasat la 15 miliarde euro in 2012, 16,1 miliarde euro in 2011, 10,2 miliarde euro in 2010, respectiv la 9,6 miliarde euro in 2009, conform aceleiasi surse.