In cel mai recent raport al sau, ce reflecta previziunile economice de iarna, publicate in februarie a.c., Comisia Europeana (CE) arata ca, in 2016, cresterea economica a Romaniei ar urma sa atinga un varf de +4,2%, „gratie cresterilor salariale puternice si relaxarii fiscale”, in timp ce in 2017 avansul se va modera usor, la 3,7%.Oficialii UE – parteneri internationali ai tarii noastre – si-au imbunatatit astfel estimarile privind cresterea economica a Romaniei atat pentru 2015, cat si pentru 2016 si 2017, in conditiile in care in toamna anului trecut prognoza indica un avans de 3,5% in 2015, urmat de o crestere de 4,1% in 2016 si una de 3,6% in 2017. Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimeaza ca in 2015 cresterea reala a PIB-ului Romaniei a fost una de 3,6%, reprezentand cel mai ridicat ritm ascendent de dupa 2008. Dupa cum se cunoaste, INS a anuntat, prin intermediul estimarilor „semnal”, ca majorarea din 2015 a fost de 3,7% (probabil una dintre cele mai semnificative, daca nu cea mai mare din UE), ceea ce inseamna ca si aportul sectorului de constructii a incetat sa mai fie negativ. Dupa cum se observa, cei doi indicatori de crestere (noua estimare a CE si raportarea INS) sunt foarte apropiati, astfel incat este previzibil ca, daca nu vor mai exista derapaje, cresterea economica din acest an ar trebui sa fie de +4,2%, fapt de care vor profita si firmele de constructii.
Pentru 2016 si 2017, CE sustine ca principalul motor al cresterii economice va ramane cererea interna, in timp ce contributia neta a exporturilor va ramane negativa. „Reducerea TVA de la 24% la 20% in ianuarie a.c. si majorarea salariului minim in luna mai vor stimula consumul si vor impinge cresterea economica la 4,2% in 2016. Pe masura ce inflatia va accelera, incepand de la mijlocul lui 2016, cresterea consumului va incetini, insa chiar si asa cresterea PIB va ramane peste potential, la +3,7% in 2017. In pofida cresterii economice robuste, avertizam ca deficitul de baza ar urma sa creasca semnificativ in perioada prognozata, ca urmare a reducerii taxelor si cresterii cheltuielilor. Daca in 2015 deficitul guvernamental in termeni ESA a scazut pana la 1,1% de la 1,4% din PIB in 2014, estimam ca in 2016 acesta ar urma sa creasca pana la 3% din PIB, ce reprezinta limita prevazuta in Tratatul de la Maastricht. Deficitul de baza este preconizat sa se deterioreze pana la 3,8% din PIB in 2017, ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminarii unor accize suplimentare pe combustibili si a taxei pe stalp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor”, sustine executivul comunitar.
Toate acestea nu ar trebui sa reprezinte motive prea mai de ingrijorare, tara noastra avand – cel putin pentru moment – capacitatea si experienta sa gestioneze un deficit care ar deveni excesiv. Cresterea consumului va reprezenta, insa, o realitate si, la fel ca anul trecut, majorarea masei monetare aflate in circulatie, cel putin pana la jumatatea anului in curs, ar trebui sa determine alocarea unor sume mai mari orientate catre consum, economisire sau investitii.
Tara noastra – tot mai putin dependenta de importul de energie
Un alt factor pozitiv este cel potrivit caruia fondurile bugetare se vor aloca intr-o masura tot mai mica, de pilda, spre importul de energie, intrucat, conform Eurostat, la nivelul lui 2014, in randul statelor membre, cele mai putin dependente de importurile de energie au fost Estonia (8,9%), Danemarca (12,8%) si Romania (17%). De asemenea, datele biroului european de statistica arata ca dependenta energetica a UE era mai mare in 2014 decat in 1990, crescand de la 44,2% la 53,4%. In schimb, noua state membre, printre care se numara si Romania, au inregistrat in 2014 cea mai mica dependenta energetica de dupa 1990. In cazul Romaniei, dependenta de importurile de energie s-a injumatatit, ajungand de la 34,3% in 1990 pana la 17% in 2014. Lasand la o parte indeplinirea conditionalitatilor impuse si acceptate prin tratatul de aderare, utilizatorii de energie din tara noastra – reprezentati, de pilda, inclusiv de producatorii de materiale de constructii – ar putea beneficia de tarife preferentiale, presupunand ca energia din import este mai scumpa decat cea generata pe plan intern.
Revenind la prognozele de crestere economica, mai ales ca, dupa cum se cunoaste, acestea influenteaza in mod direct piata de constructii, reamintim ca, in toamna anului trecut, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in crestere la 3,6% proiectia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2015 si a mentinut la 4,1% estimarea privind cresterea economica in 2016. In schimb, in luna ianuarie a.c., Banca Mondiala (BM) si-a imbunatatit estimarile privind avansul economiei romanesti in 2015 pana la 3,6%, fata de 3% cat se preconiza in luna iunie a anului trecut. Banca Mondiala si-a imbunatatit prognozele si pentru acest an, economia romaneasca urmand sa inregistreze un avans de 3,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decat estimarile din luna iunie a anului trecut. De asemenea, previziunile BM pentru 2017 au fost si ele imbunatatite cu 0,6 puncte procentuale, pana la 4,1%.
