Pe 28 ianuarie anul acesta, doamna ministru Raluca Turcan a facut intr-o conferinta de presa si urmatoarea declaratie:
„…sa existe optiunea pensionarii la 70 de ani si aceasta optiune sa fie cumulata cu optarea, dupa varsta standard de pensionare, intre pensie si salariul la stat”.
Vreau sa subliniez de la inceput ca este vorba despre eventuala legiferare a unei optiuni, nu a unei obligatii. Este vorba de a acorda un drept, o libertate, care in prezent nu exista in sistemul public.
Sustin aceasta propunere si ii adresez felicitari doamnei Turcan. Masura este corecta pentru oameni si necesara pentru finantele tarii. Masura ar introduce flexibilitate pentru angajat si angajator. Mai mult, cred ca masura este benefica si din alte perspective, inclusiv din perspectiva calitatii competitiei de pe piata muncii, dar nu intru aici in detalii.
Stiu din propria experienta ca masura ar putea fi criticata pentru ca, chipurile, are darul de a limita disponibilitatea locurilor de munca pentru tineri. O astfel de critica nu este insa justa pentru ca (i) angajarea nu ar trebui sa se faca pe alte criterii decat competenta si alte aptitudini si pentru ca (ii) o economie care creste creeaza locuri de munca. Sper ca masura propusa de doamna Turcan sa nu fie intampinata cu rezistenta bazata pe argumente gresite.
Cred in aceasta idee de mai mult timp. Pe 8 decembrie 2019 am facut aceasta postare referitor la varsta de pensionare:
„In cateva tari, varsta la care se iese la pensie este relativ mare. Italia: 67 de ani; SUA: 67 de ani; Franta: 67 de ani; Islanda: 67 de ani; Israel: 67 de ani; Grecia: 67 de ani; Finlanda: 68 de ani. Imi dau seama ca ideea mea de a muta varsta de pensionare la 70 de ani va fi privita prost. Dar, treptat, acolo se va ajunge. In Romania am putea incepe prin a lasa varsta de pensionare la 65 si sa dam prin lege optiunea celor care pot si vor sa munceasca sa iasa la pensie la 70 de ani. Asta ar fi un Pareto improvement (evident, in domeniile unde sunt conditii foarte grele de munca ar functiona exceptiile de la regula).”
Cand eu am facut aceasta postare am primit critica referitoare la potentialul masurii de a limita locurile de munca disponibile pentru tineri. Asa cum am mentionat deja, critica are ca ipoteze gresite existenta unei economii stagnante si a contraselectiei pe piata muncii.
Am vazut ca unele comentarii la aceasta propunere se refera la speranta de viata, subliniind ca dupa varsta de 70 de ani romanii nu se pot „bucura” de pensie prea mult, dupa ce au contribuit, de exemplu, 40-45 de ani la sistemul public de pensii. Cred ca multi s-au referit la speranta de viata fara a distinge intre speranta de viata la nastere si speranta de viata la diverse varste de pensionare. Pentru estimari ale sperantei de viata la diverse varste de pensionare recomand studiul domnului Vasile Ghetau, care arata ca pentru Romania, speranta de viata „la varsta de 60 ani in generatia 1960, reprezentand speranta de viata a celor pensionati in anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la barbati si 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei.
Rezultate similare sunt prezentate de Cristian Popa, Adrian Codirlasu si Dragos Cabat. Speranta de viata estimata de Eurostat la varsta de 65 de ani pentru anul 2020 este de 15,4 ani la barbati si de 18,8 ani la femei.
Articol semnat de Lucian Croitoru, Consilier principal pe probleme de politica monetara al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei