Atentia tuturor este, de cateva zile bune, indreptata catre cele doua Palate - Cotroceni si Victoria si catre discutiile care se poarta pentru nominalizarea unui nou premier. In 2020, pentru prima oara de la Marea Depresiune, si economiile avansate, si cele emergente au intrat in recesiune. Cel de-al doilea val al pandemiei a marit presiunea – consumul scade, schimburile comerciale sufera. In acest context, redresarea si relansarea economica vor veni daca statele vor sti sa ofere companiilor un spatiu de manevra si acele masuri care sa le sustina. Pe scurt, despre cateva prioritati fiscale imediate pe care noul Guvern ar trebui sa le ia in calcul pentru relansare.
Romania are sanse reale de relansare economica post-pandemie, chiar Fondul Monetar International (FMI) ne crediteaza, previzionand o crestere reala de peste 4,5% an/an in 2021. Acest lucru va depinde, evident, de evolutiile viitoare ale partenerilor nostri, de evolutia pandemiei, dar si de cat de bine ne vom juca sansele si cum vom sti sa gestionam economia. Masurile la care ma voi referi in continuare ar putea contribui la pozitionarea corecta la punctul de start al redresarii-relansarii.
Prima prioritate si cea mai importanta este, dat fiind contextul economic actual, pastrarea sistemului actual de impozitare, si ma refer aici in special la pastrarea cotei unice pentru impozitul pe venit si impozitul pe profit.
Pentru a-mi sustine afirmatiile, voi face apel la recomandarile aceluiasi organism international, FMI, devenit in ani un simbol al austeritatii: "Criza nu s-a terminat! Continuati sa cheltuiti (intelept). O retragere prematura a sprijinului ar aduce un prejudiciu suplimentar asupra mijloacelor de trai si ar spori probabilitatea unor falimente pe scara larga, care la randul lor ar putea pune in pericol recuperarea". Am citat dintr-un document publicat pe site-ul institutiei, care venea sa precizeze ca, intr-un astfel de scenariu, cicatricele generate de criza ar deveni mult mai profunde.
Un alt argument ar fi acela ca este in van sa stabilesti impozite care nu pot fi platite de catre contribuabili, argument recunoscut de reprezentantii Ministerului de Finante.
Pe de alta parte, suntem cu totii constienti de marimea deficitului bugetar, dar ar fi de dorit ca statul sa isi acopere acest deficit fara sa apeleze la majorarea impozitelor. Cum se poate face asta? Prin intarirea disciplinei de colectare - doar din recuperarea deficitului de incasare a TVA, unde an de an suntem pe ultimul loc in Europa, am putea acoperi o parte buna din deficit. Digitalizarea Fiscului si automatizarea proceselor, inclusiv prin introducerea SAF-T, ar ajuta la realizarea acestui deziderat. Salutam progresele facute de Ministerul de Finante si ANAF in zona digitalizarii, demarajul rapid pe care l-au avut in plina pandemie, si, bazandu-ne pe aceste fapte, indraznim sa spunem ca ar fi posibila si intarirea colectarii. De altfel, modelele altor tari ne pot inspira. Italia si-a folosit facturarea electronica in intarirea colectarii, Portugalia a apelat, la randul ei, la utilizarea datelor din facturi, Belgia a introdus casele de marcat certificate, Polonia a apelat la un sistem de stimulare/sanctiune si a introdus SAF-T - fisierul standard de raportare. Toate acestea sunt indemnuri la actiune.
In paralel, noul Guvern ar trebui sa se concentreze si catre combaterea evaziunii fiscale si aducerea la lumina a economiei gri. Trebuie sa fiscalizam cat mai multe venituri, ceea ce va aduce implicit mai multi bani la buget si va contribui la asanarea mediului de afaceri, curatindu-l, prin reducerea concurentei incorecte pe seama diferentei de taxe si impozite.
Clarificarea legislatiei cu privire la activitatile de cercetare-dezvoltare-inovare, in asa fel incat facilitatile fiscale acordate acestui sector sa poata fi aplicate cu adevarat, ar fi o alta prioritate fiscala pe care viitorul guvern ar trebui sa o aiba in vedere, pentru ca vorbim de sectoare cu un foarte mare potential de a aduce valoare adaugata tarii si contributii semnificative la buget.
O alta zona pe care o consideram prioritara este cea a relatiei contribuabilului cu Fiscul, care ar trebui echilibrata, iar ANAF ar fi de dorit sa isi asume mai bine rolul sau de indrumator. Pana la urma, asa cum o spune si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare: "coloana vertebrala a eforturilor administratiilor fiscale ar trebui sa fie reprezentata de stimularea si gestionarea conformarii voluntare a contribuabililor in raportarea veniturilor impozabile si in plata impozitelor". Atunci cand autoritatile fiscale vor trata cu adevarat contribuabilii ca pe niste clienti, nu ca pe o sursa de evaziune si alte probleme fiscale, atunci si conformarea voluntara va spori, crescand mult gradul de colectare si reducand mult costul ei.
In final, o alta recomandare: clarificarea pe termen mediu a pozitiei pe care o va adopta Romania in privinta Green Deal si in aplicarea noilor taxe si impozite discutate la nivel european si global. Ma refer aici la costurile aferente planului de relansare al Comisiei Europene: impozitul pe reziduurile din plastic nereciclate, o taxa pe carbon, introducerea unui nou sistem de tranzactionare a emisiilor din sectoarele aviatic si maritim, dar si o taxa pe tranzactiile financiare sau una pe afaceri digitale. Stim cu totii cati bani vor veni din partea Europei – cele 80 de miliarde de euro? - si ne-am entuziasmat de cat de multe putem face cu ei, dar s-a vorbit semnificativ mai putin despre cum vom face rost de bani. Pentru a obtine cele 750 de miliarde, scutul financiar de protectie oferit de Uniunea Europeana, ar fi necesar sa se imprumute insasi Uniunea, cu costuri mai mici, dar cu costuri care vor trebui recuperate de undeva.
Este limpede pentru oricine ca noul Guvern va avea multe de facut. Nu doar pe parte fiscala, ci si in sectorul proiectelor capabile sa atraga banii europeni pe care ni-i pune la dispozitie Uniunea, in cel al proiectelor de infrastructura si in multe altele. E nevoie de continuarea initiativelor bune deja incepute, dar si de punerea in practica a ideilor noi care sunt inca in faza de conceptie.
*** Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistenta fiscala si juridica, EY Romania