Productia de ciment din 2021 se ridica la 10,7 milioane de tone, cu o crestere de 1,3% fata de anul anterior. Piata locala a cimentului a inregistrat o majorare de 0,7% in 2021, la o valoare de 635 de milioane de euro, fata de 630 de milioane de euro in 2020, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS) si transmise de CIROM - Patronatul din industria cimentului si altor produse minerale pentru constructii. Comisia Nationala de Prognoza a estimat pentru sectorul constructiilor un spor al valorii adaugate brute de 5,7% pentru 2022, stimulat de implementarea proiectelor de infrastructura prevazute prin PNRR. In acest context, Marinela Dracea, presedintele CIROM, estimeaza ca si sectorul cimentului ar putea avea o evolutie ascendenta, in conditiile in care contextul geopolitic va fi unul favorabil. Industria cimentului sustine crearea de locuri de munca in economie, dincolo de productia propriu-zisa in care lucreaza aproximativ 3.000 de oameni. La nivelul intregului lant valoric (personalul din vanzari, transport, mentenanta etc.), cifra depaseste 10.000 de angajati.Interviu cu Marinela Dracea, presedintele CIROM, specialist cu o experienta profesionala de peste 30 de ani in industria materialelor de constructii din Romania; ocupa functia de presedinte CIROM din 2021.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina producatorii de ciment din Romania si care sunt riscurile/ provocarile pe care le intrevedeti?
- Cea mai mare provocare o reprezinta atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 pe intregul lant valoric al cimentului si betonului, obiectiv derivat din proiectul “European Green Deal”. Implementarea proiectelor de decarbonizare in industria noastra inseamna investitii de sute de milioane de euro.
Trebuie avut in vedere ca Romania se invecineaza pe doua treimi din granita cu tari non-UE. Acest lucru poate reprezenta o provocare pentru industriile in care reglementarile UE impun taxe de mediu, pe care tarile non-UE nu le au. In conditiile in care pretul unui certificat de CO2 a atins si valoarea de aproximativ 100 de euro, efectele au inceput sa fie vizibile pe piata cimentului in ultimii ani, un exemplu fiind cresterea importurilor din tari non-UE cu 578% in 2021, fata de 2016.
Investitiile masive pentru decarbonizare sunt sustinute in cele mai multe state din Uniunea Europeana si credem ca este cu atat mai important ca si industria romaneasca sa primeasca acest sprijin. Exista o deschidere in aceasta directie, dar credem ca este important ca autoritatile sa aiba o privire de ansamblu asupra nivelului de investitii necesar pentru decarbonizarea industriei si sa sprijine realizarea acestora.
Fara mecanisme adecvate de sprijinire a industriei, riscul de relocare se accentueaza, mai ales in conditiile geopolitice actuale. Impactul ar trebui privit intr-un sens mai larg, nu doar din perspectiva pierderii locurilor de munca sau a contributiilor industriei la bugetul de stat. Industria cimentului joaca un rol important si in gestionarea deseurilor. Pentru exemplificare, aproximativ 600.000 tone/an de deseuri generate in Romania, adica echivalentul a jumatate din deseurile municipale generate intr-un singur an in Bucuresti, sunt valorificate in fabricile de ciment, insemnand ca deseurile nu mai ajung la gropile de gunoi si, implicit, se reduc emisiile de gaze cu efect de sera. Prin co-procesarea deseurilor in fabricile de ciment, deseurile care nu pot fi reciclate (cauciuc, deseuri menajere sortate impurificate: hartie, plastic, textile etc.), sunt valorificate energetic simultan cu reciclarea continutului lor mineral in fabricile de ciment.
Totodata, co-procesarea deseurilor nereciclabile in fabricile de ciment este o metoda care contribuie la decarbonizarea industriei si la atingerea neutralitatii climatice pana in 2050, obiectiv derivat din proiectul European Green Deal.
In plus, consideram imperios necesara accelerarea implementarii cat mai urgente a Mecanismului de Ajustare la Granita a Emisiilor de Carbon (CBAM), in mod complementar alocarilor gratuite pentru o perioada de testare efectiva de cel putin 5 ani, urmata de o eliminare treptata a alocarilor gratuite, incepand cu 2030.
- Ce solutii au producatorii de ciment pentru a-si produce singuri energia si ce investitii sunt necesare, in aceasta directie?
- Costurile cu energia reprezinta aproximativ 40% din costurile operationale pentru ciment si aproximativ 60% pentru var (conform BAT - Best Available Techniques), iar, din cauza cresterii exorbitante a pretului energiei, acestea au suferit un impact semnificativ. Aici se adauga si cresteri ale pretul certificatului de CO2, care a crescut cu 200% fata de 2021, spre exemplu. Industria cimentului face eforturi pentru a gasi cele mai bune solutii si pentru a-si mentine competitivitatea pe piata locala. Este insa esential un cadru legislativ predictibil si de sprijin pentru investitiile in proiecte care ar putea sa ne mareasca independenta energetica si astfel sa permita mentinerea la un nivel rezonabil a costurilor operationale. De exemplu, avem nevoie de sustinere pentru a putea inlocui cat mai mult din combustibilii fosili cu deseuri bine sortate si astfel acestea vor fi deviate de la groapa. Aceasta substitutie contribuie la reducerea emisiilor de CO2, dar si la evitarea consumului resurselor naturale (carbune, gaz etc). La acestea se adauga sute de mii de tone/an de deseuri de cenusa de termocentrala, zgura de furnal si alte tipuri de deseuri care se valorifica acum ca materii prime in industria cimentului si care, altfel, ar ajunge tot la depozitele de deseuri, cu impact negativ asupra mediului.
- Ce solutii vedeti necesare pentru rezolvarea acestor provocari?
- O solutie imediata, care ne-ar ajuta sa inlocuim o parte din combustibilul fosil, pentru care intampinam dificultati de aprovizionare odata cu inceperea conflictului din Ucraina, ar fi modificarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, pentru a creste obiectivul de valorificare energetica a deseurilor de la 10% (cat este in prezent) la 25% pentru anul 2022. In plus, aceasta masura ajuta autoritatile locale care colecteaza separat deseurile sa devieze o cantitate mai mare de la depozitare si astfel sa nu mai plateasca penalitatea pentru neindeplinirea obiectivului de reducere a cantitatii depozitate.
De asemenea, trebuie avut in vedere ca decarbonizarea industriei cimentului va conduce la cresterea consumului de energie electrica. De exemplu, proiectele de captare a CO2-ului intr-o fabrica de ciment pot creste consumul de energie electrica al fabricii cu 50-120%, in functie de tehnologia aleasa, iar costul unei asemenea instalatii de captare poate depasi 100 milioane de euro/ fabrica.
Proiectele mari de CCS (Carbon Capture and Storage), care sunt definitorii in cazul industriei cimentului pentru a evita emisiile de CO2 rezultate din chimia procesului (decarbonatarea calcarului generand aproximativ 60% din emisiile de CO2), nu vor putea fi implementate pe scara larga inainte de anul 2030. Subliniem faptul ca tehnologia CCS poate deveni functionala numai dupa ce infrastructura de transport al CO2 si locurile de stocare sunt adecvate, aprobate si implementate de autoritati.
Direct sau indirect, toate aceste efecte negative pun in pericol investitiile planificate pentru eficienta energetica si decarbonizarea industriei si pot conduce la dezechilibrarea balantei economice a Romaniei. Totodata, vor avea un impact negativ asupra consumatorului final al produselor romanesti, insemnand atat autoritatile care trebuie sa construiasca infrastructura pe care si-au propus-o prin PNRR, cat si cetateanul, ca si consumator final.
De aceea, este nevoie ca industria sa fie sprijinita sa isi produca singura o parte din energie, fie ca vorbim de energia din surse solare si eoliene, sau de energia produsa prin recuperarea caldurii gazelor reziduale din procese tehnologice industriale.
- Ce impact are razboiul din Ucraina asupra comertului cu ciment si lanturilor de aprovizionare din regiune?
- De la inceperea conflictului din Ucraina, industria se confrunta cu dificultati pe lanturile de aprovizionare in ceea ce priveste materiile prime si combustibilii esentiali in producerea cimentului si a altor materiale de constructii, precum carbune, minereuri de fier sau hartia necesara pentru ambalarea cimentului la sac.
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce proiecte si obiective are stabilite pentru anul 2022?
- Prioritatile anului 2022 pentru CIROM deriva din obiectivele proiectului European Green Deal, care presupune o serie de modificari legislative cu impact asupra industriilor noastre. Alaturi de cele mentionate mai sus ca fiind solutii si nevoi din partea industriei, activitatea noastra se concentreaza pe dialogul cu autoritatile din Romania si din Parlamentul European cu privire la impactul diferitelor initiative legislative asupra industriei. Este obiectivul nostru comun sa ne asiguram ca pachetul legislativ "Fit for 55", propus de Comisia Europeana va sustine industria romaneasca sa ramana competitiva. Acest proiect - "Fit for 55" - include o serie de propuneri legislative esentiale si prioritare pentru CIROM: Mecanismul de ajustare la granita a emisiilor de carbon, revizuirea Directivei de comercializare a emisiilor (EU-ETS), Directiva privind taxarea energiei sau Directiva privind eficienta energetica.
Toate aceste reglementari trebuie analizate cu maxima atentie in contextul geopolitic (Romania - tara granita a UE, conflictul din Ucraina etc). Totodata, consideram ca exista factori socio-economici care cer o atentie sporita pentru tara noastra:
- Puterea de cumparare in Romania este mica relativ cu a altor tari membre, ceea ce face ca povara inflatiei sa fie mult mai mare pentru cetatenii Romaniei;
- Planul de dezvoltare a infrastructurii tarii noastre se prezinta a fi unul realizabil, dar cresterea preturilor materiilor prime nu ar ajuta la buna implementare a acestor planuri;
- Nevoia de spatiu construit per cetatean este probabil cea mai mare in Romania, daca luam in calcul faptul ca, asa cum raporteaza Eurostat, romanii au cele mai putine camere per persoana din UE.
