Cooperarea stransa dintre subantreprenorii de specialitate si contractorii generali, precum si intensificarea schimbului de informatii dintre toti acestia si echipele de arhitectura si proiectare au devenit necesitati obiective, intr-o perioada in care cuvantul de ordine este digitalizarea, iar strategiile politico-economice pe termen lung impun obtinerea unor performante de eficienta energetica si de limitare a amprentei de carbon, care nu pot fi obtinute decat prin utilizarea unor sisteme si solutii de inalta calitate, puse in opera in mod responsabil si perfect integrate, in vederea asigurarii compatibilitatii necesare. Nerespectarea acestor exigente reprezinta, in esenta, zadarnicirea eforturilor, depuse inclusiv de producatorii de tamplarie termoizolanta, de a realiza ansambluri de mare eficienta. Practic, odata cu criza pandemica, a devenit extrem de clar faptul ca se impune o colaborare nemijlocita intre toti factorii mentionati antrerior, folosind, eventual, avantajele asigurare de inovatiile digitale de ultima generatie, cum ar fi modelele BIM, realitatea augmentata, inteligenta artificiala, Internet of Things (IoT), robotizarea si automatizarea, pentru o abordare completa si complexa a proiectelor de constructii. Companiile de top din domeniul ferestrelor si usilor trebuie sa-si asume rolul de deschizatori de drumuri in ceea ce priveste abordarea descrisa anterior, pentru a fi urmate si de competitori si a asigura, astfel, premisele unei dezvoltari durabile, pe termen lung, in deplina concordanta atat cu exigentele consumatorilor, cat si cu cele prevazute in strategia europeana Green Deal. Pentru a ilustra in mod comprehensibil aceasta paradigma, a fost solicitata opinia lui Adrian Garmacea, administratorul Barrier - una dintre cele mai dinamice si de succes companii specializate in domeniul tamplariei termoizolante si fatadelor cortina din Romania, care a fost invitat sa se exprime in legatura cu relatiile actuale dintre firmele din domeniu si birourile de arhitectura.
- Caracterizati, in mod succint, contextul actual al pietei locale de tamplarie termoizolanta si fatade cortina din Romania in ceea ce priveste raporturile profesionale dintre producatori si arhitecti.
- In prezent, sectorul de ferestre si usi termoizolante din Romania inregistreaza o evolutie buna, reflectata atat de numarul de unitati livrate, cat si de nivelul de calitate a acestora. Noile cerinte europene nZEB, referitoare la constructiile cu un consum energetic aproape nul, isi fac simtite consecintele si tot mai multe constructii sunt echipate cu ansambluri eficiente din punct de vedere energetic. Totusi, Romania este divizata si la acest nivel. In zonele rurale, cererea de ferestre pentru stocul existent de constructii aproape ca nu exista, iar pentru cladirile noi, in general, se solicita produse de calitate slaba sau medie. In ceea ce-i priveste pe arhitecti, la randul lor ei propun ferestre cu suprafete vitrate foarte mari, pentru a se alinia cerintelor cu privire la aportul de lumina naturala. Din acest punct de vedere, compania noastra a resimtit in mod clar tendinta respectiva, materializata printr-o crestere cu peste 25% a ariei vitrajelor in ultimii doi ani. Un aspect negativ, care afecteaza profund industria de profil este acela ca, din pacate, detaliile de montaj lipsesc din proiectele de executie. Mai mult, coeficientii de transfer termic, de izolare fonica sau cei de rezistenta antiefractie nu sunt specificati in peste 90% dintre proiecte. Astfel, o cerinta explicita ar fi legata de clarificarea aspectelor respective, ceea ce ar duce la imbunatatirea neta a calitatii proiectelor si la atingerea mai rapida a obiectivelor propuse in materie de sustenabilitate.
- Care sunt principalele dificultati cu care va confruntati in relatiile de afaceri cu birourile de arhitectura si proiectare?
- Indraznesc sa afirm ca nu exista o preocupare reala pentru ferestre si fatade, la nivel de detaliu. Este vorba despre aceeasi mediocritate pe care o observam in domeniul constructiilor si proiectarii si care afecteaza inclusiv partea de elemente transparente din cadrul anvelopantelor. Din nefericire, nu exista nici stiinta, nici dorinta si nici cererea care ar putea schimba ceva in aceasta privinta. Ultimul lucru pe care ar trebui sa-l facem este sa spunem ca piata este needucata, iar clientii nu stiu ce isi doresc, desi aceasta nu este sarcina lor, ci a specialistilor. Ma simt totusi dator sa precizez ca exista cativa arhitecti - foarte putini la numar - care fac nota discordanta cu tendinta generala mentionata anterior. Ponderea lor este insa foarte mica, situandu-se la mai putin de 2% - 3% din totalul expertilor din bransa.
- Mentionati principalele exigente tehnice si de performanta pe care ar trebui sa le indeplineasca, in mod obligatoriu, ansamblurile de tamplarie prevazute de designeri in cadrul structurilor moderne de anvelopare a cladirilor.
- In afara cerintelor europene, nu exista alte prevederi care ar trebui respectate, cu caracter obligatoriu. In schimb, fiecare constructie si fiecare fatada, as spune chiar fiecare fereastra, trebuie tratata individual. De exemplu, in prezent avem o lucrare de aproximativ 1.000 mp de tamplarie in Elvetia si, pe langa coeficientul de transfer termic, care este general la nivelul intregii cladiri, ferestrele sunt abordate in mod separat din punct de vedere al coeficienului de atenuare a zgomotului, al controlului solar exterior si al deschiderii ferestrelor. Desigur, m-as feri de generalizari si i-as indemna pe cei implicati in conceperea si designul unor astfel de lucrari sa trateze personalizat fiecare proiect, fereastra si fatada.
- Ce sfaturi aveti pentru expertii in proiectare, in vederea imbunatatirii calitatii proiectelor propuse din punct de vedere al sustenabilitatii?
- Le recomand acestora sa-si doreasca sa evolueze, sa studieze aprofundat toate implicatiile si sa participe la intalniri cu reprezentantii relevanti ai industriei specializate din Romania. Ma refer in special la furnizorii de sisteme din aluminiu si PVC, la cei de ferenorie, sticla si la cei mai importanti producatori de tamplarie termoizolanta. Ma tem totusi ca in paharul plin nu mai poti turna nimic.
- Considerati util ca in proiecte si in caietele de sarcini sa fie specificat in mod expres modul de instalare a tamplariei si fatadelor cortina?
- Dupa cum am mai afirmat deja in repetate randuri, este obligatoriu ca acest lucru sa se intample, insa nu pe modelul deja cunoscut de „copy-paste”, ci intr-o maniera personalizata, adaptata la fiecare proiect in parte.
- Enumerati cateva elemente care ar putea duce la imbunatatirea raporturilor dintre subantreprenorii de tamplarie si firmele de arhitectura/proiectare.
- Sunt multe de facut din acest punct de vedere. Sintetizand, este vorba despre participarea proiectantilor la sesiuni de instruire, dupa cum am mentionat anterior, cu furnizorii de sisteme si producatorii relevanti. Doar astfel s-ar putea rezolva acest aspect, cu conditia ca intrunirile respective sa fie reale si dorite de ambele parti.