De la extragerea si prelucrarea petrolului, la comert, transporturi, energie si telecomunicatii, cele mai importante business-uri duc economia nationala, dupa 30 de ani de capitalism, la cel mai ridicat nivel de dezvoltare din istorie. Afacerile primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc vor depasi, in acest an, nivelul cumulat de 180 de miliarde de lei, cifra dubla fata de cea inregistrata in urma cu 10 ani, estimeaza analistii de la Frames.
Business-ul romanesc creste de la an la an, cu o rata semnificativa, in ciuda provocarilor de ordin fiscal si a zgomotului politic care afecteaza imaginea Romaniei in ochii investitorilor.
Potrivit unei analize realizata de firma de consultanta Frames, afacerile cumulate ale primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc au atins anul trecut nivelul record de 164,1 miliarde de lei, in comparatie cu 92 de miliarde de lei, in 2010. Si profitabilitatea acestora a urmat aceeasi tendinta, de la 5,17 mld.lei in 2010 la 12,1 mld.lei in 2018.
,,De Ziua Nationala a Romaniei, ne mandrim cu o economie in plina ascensiune, in ciuda provocarilor ce tin de fiscalitate, de infrastructura etc.. Business-ul cumulat al primelor 30 de companii care au si actionari romani va depasi in acest an nivelul de 180 de miliarde de lei, iar in 2020, va trece de granita de 200 de miliarde de lei. Este o consecinta a investitiilor semnificative si a cresterii afacerilor la nivelul intregii economii’’, arata analiza Frames.
Statisticile arata ca ritmul de crestere al business-urilor a atins, in ultimii 5 ani, un nivel sustinut si constant, semn al insanatosirii economiei dupa criza economica. In 2017, de exemplu, afacerile cumulate ale celor mai importanti investitori se situau la 146,6 mld.lei, in crestere cu peste 10 mld.lei fata de anul precedent (132,5 mld. lei in 2016).
Top 30 - cele mai importante companii care includ actionariat romanesc este condus de OMV Petrom care, prin cele doua companii luate in calcul in analiza (OMV Petrom Marketing SRL SI OMV PETROM SA), a inregistrat anul trecut afaceri cumulate de 35,6 mld.lei, in crestere cu 6 mld.lei fata de nivelul din anul precedent ( 29,8 mld.lei) si cu aproape 15 mld.lei fata de nivelul din 2010 (21 mld.lei).
Locurile urmatoare in clasament sunt ocupate, in ordinea cifrei de afaceri, de cele doua firme ale Rompetrol, Rompetrol Rafinare SA si Rompetrol Downstream SRL (ambele cu actionariat mixt roman si olandez), cu afaceri cumulate de 25 mld.lei in 2018, fata de 20 mld. lei in 2017.
Clasamentul primelor 10 de companii este completat de Kaufland Romania SCS (actionariat mixt - german si roman), cu afaceri de 10,8 mld.lei in 2018 si Lidl Discount SRL (7,7 mld.lei), ambele companii parte a grupului Schwarz. Pe locurile urmatoare se situeaza firma de materiale de constructii Dedeman SRL (7,2 mld.lei), Engie SA (6 mld.lei), Orange Romania SA (5,7 mld.lei) si Romgaz SA (4,96 mld.lei).
Fata de 2010, afacerile Kaufland au crescut de la 4,67 mld.lei la 10,8 mld.lei, iar Dedeman, o companie cu capital pur romanesc, a ajuns la afaceri de 7,22 mld.lei (1,55 mld. lei in 2010).
In top 30 - business-uri care includ actionari romani urmeaza, in ordinea cifrei de afaceri, Hidroelectrica SA, Dante International SA (eMag), Electrica Furnizare SA, Mediplus Exim SRL, E.ON Energie SA, Fildas Trading SRL, Altex Romania SA, OMV Petrom Gas SRL, Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica SA, Telekom Romania Communication SRL, Takata Romania SRL, Alro SA, Oscar Downstream SRL, Coca-Cola HBC Romania SRL, Enel Energie Muntenia SA, Enel Energie SA, BlueAir Avation SA, Nuclearelectrica SA si Telekom Romania Mobile Communications SA. Toate acestea au inregistrat afaceri cumulate de 60,7 mld.lei, fata de 58,6 mld.lei in 2017.
,, Radiografia business-ului cu pedigree romanesc arata ca cele mai importante afaceri se fac, in prezent, in domeniul extractiei si prelucrarii petrolului, vanzarilor de carburanti, comertului, energiei si telecomunicatiilor. Agricultura, IT-ul si transporturile, trei dintre pilonii care ar putea asigura o dezvoltare sanatoasa a economiei, continua sa creasca sub potential, semn ca investitiile in aceste sectoare raman inca in zona de oportunitate’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Forta de munca, sub potential
Cresterea semnificativa a afacerilor primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc contrasteaza cu dinamica negativa a fortei de munca. Statistica Frames arata ca numarul angajatilor companiilor a atins anul trecut nivelul minim al ultimilor 10 ani.
Cele 30 de firme luate in calcul in analiza raportau in 2018 un numar de 97.598 de angajati, in scadere cu peste 16.000 fata de anul precedent si cu mai mult de 22 de mii fata de anul 2016. In 2010, spre referinta, companiile din Top 30 angajau 105.905 angajati.
,,Criza fortei de munca afecteaza semnificativ economia romaneasca. Absenta angajatilor a determinat multe companii sa caute solutii de automatizare a proceselor de productie. Pe de o parte, criza fortei de munca a generat o temperare a ritmului de dezvoltare la nivelul economiei insa, din alta perspectiva, a contribuit la eficientizarea activitatii, concretizata in cresterea profitabilitatii’’, afirma analistii de la Frames.
Potrivit acestora, criza fortei de munca va reprezenta, si in urmatorii ani, una dintre marile provocari ale economiei.
,,Lipsa unei platforme educationale adaptata realitatilor din economie si inexistenta unui mecanism optim de import a fortei de munca, in principal in zona de legislatie, vor continua sa impacteze in sens negativ dinamica economica. Cresterea economica va depinde in mare masura, de modul in care companiilor vor investi in dezvoltarea noilor tehnologii, a proceselor de fabricatie automatizate, a robotizarii, solutii care, insa, vor compensa doar intr-o oarecare masura lipsa de personal’’, afirma analistii de la Frames.
Asigurarea unei forte de munca optime pentru economie va depinde, pe de alta parte, de politica salariala adoptata de companii si de modul in care statul va impulsiona acest lucru prin nivelul salariului minim si politica fiscala.
,,Reintoarcerea romanilor din tara este preferata, bineinteles, importului de muncitori din strainatate. Fara a avea insa o corelatie intre nivelul salarial si productivitatea muncii, cresterea salariilor din pix, fortata de stat, va impacta in mod negativ economia. O relaxare fiscala, pe segmentul taxelor salariale, trebuie de asemenea luata in calcul, in conditiile in care mare parte din companii sufera de subfinantare’’, arata analiza Frames.
Romania s-a enclavizat economic
De Ziua Nationala, Romania economica se afla la cel mai ridicat nivel din istorie, insa este mai divizata ca oricand. Industrializarea fortata din anii comunismului a fost urmata de o adevarata enclavizare economica in jurul marilor orase, cu consecinte sociale pe masura.
,,Romania s-a dezvoltat, in cei 30 de ani de capitalism, cu trei viteze. Sunt zone precum Bucuresti-Ilfov, Cluj, Timisoara unde business-ul a evoluat semnificativ, iar acest lucru se vede inclusiv in nivelul salarial, exista zone cu potential mediu, precum cele din jurul resedintelor de judet (ex: Iasi, Sibiu, Constanta), si zone aproape abandonate (Botosani, Vaslui, Teleorman, Tulcea, Olt etc.), fara investitii si in care nivelul de trai este la cel mai scazut nivel din UE. Romania unitara exista doar pe hartie. In realitate, in absenta infrastructurii care sa conecteze la un nivel optim provinciile istorice, a unor planuri macro-economice de dezvoltare unitara, Romania s-a enclavizat economic in acesti ani, cu consecinte sociale semnificative’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Migratia masiva a locuitorilor, din ultimii ani, in special catre orase precum Bucuresti, Cluj sau Timisoara, a facut ca zone intregi din tara sa fie practic parasite, sa ajunga in faliment. Lipsa fortei de munca, absenta investitiilor in aceste zone sunt de natura sa creeze probleme sociale grave. Este necesara, mai mult ca oricand, o strategie cu masuri concrete de stimulare a business-ului in aceste zone in conditiile in care infiintarea regiunilor de dezvoltare, planurile de investitii in mediul rural s-au dovedit ineficiente. Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de reduceri de taxe in zonele defavorizate, de sustinerea investitiilor de tip greenfield, de cursuri de calificare pentru populatia din mediul rural, de dezvoltarea infrastructurii de transport si comunicatii. Fara masura concrete, Romania unitara, cel putin din punct de vedere economic, va ramane la nivelul de deziderat’’, arata analiza Frames.