Expertii Bancii Mondiale (BM) au finalizat noul raport, aferent anului 2019, despre dezvoltarea mondiala (World Development Report - WDR 2019), cu accent asupra transformarii pietei muncii si, implicit, a afacerilor, in contextul tendintelor tot mai puternice de automatizare si digitalizare a proceselor de lucru.
In alocutiunea sa, sustinuta cu prilejul lansarii raportului, Simeon Djankov, director pentru WDR 2019 din cadrul BM, fost vicepremier si ministru de finante al guvernului Bulgariei in perioada 2009-2013, a aratat ca, in premiera pentru aceasta institutie de prestigiu, raportul a fost publicat in forma sa prealabila, pe masura ce era redactat, pentru ca - timp de sapte luni - sa se tina cont de miile de sugestii, recomandari si adnotari din partea a numerosi factori interesati, fie guvernamentali, fie din mediul academic sau din societatea civila. Pana in prezent, raportul a fost vizualizat de peste 370.000 de persoane, ceea ce inseamna un record al publicatiilor BM.
„Ca structura, primul capitol prezinta un cadru unitar pentru a regandi modificarile pietei globale a fortei de munca, dar mai important este capitolul al doilea, ce se refera la modul in care mediul de afaceri se transforma sub impactul automatizarii si digitalizarii. In capitolul al treilea se stabileste noul Indice al Capitalului Uman (HCI), in timp ce strategiile de pregatire a unor cariere multiple, adaptate viitorului, sunt analizate in capitolul al patrulea. Mobilitatea fortei de munca si trecerea de la modul informal de lucru (specific mediului rural) la cel avansat este o problema la care se incearca identificarea unor raspunsuri in cel de-al cincilea capitol, iar capitolul al saselea trateaza perspectivele protectiei sociale, prin trei elemente-cheie prin care aceasta sa devina sustenabila acum si in viitor. In fine, dar nu in ultimul rand, capitolul al saptelea propune un nou pact de tip «new deal», reprezentand un alt fel de contract social, dar sunt reiterate si idei de restructurare sau reformare a sistemelor de taxe si impozite pentru sustinerea acestui contract social. In consecinta, raportul provoaca guvernele din intreaga lume sa ia masuri potrivite pentru a avea grija de cetateni, apeland la un nivel minim garantat universal de protectie sociala. Pe masura ce se fac mai multe investitii in domeniul protectiei sociale, o abordare echilibrata a reglementarilor pietei fortei de munca ar putea contribui la fluidizarea locurilor de munca. In acest sens, credem ca noul Indice de Capital Uman ar putea fi unul dintre instrumentele care sa incurajeze guvernele sa ia decizii corecte in acest sens”, a subliniat Simeon Djankov.
Indicele HCI plaseaza Romania pe o pozitie mediana in randul a 157 de tari
Potrivit raportului, indicele HCI plaseaza Romania pe o pozitie mediana, respectiv pe locul al 67-lea, cu 0,60 puncte, la egalitate cu punctajul altor tari, ca Azerbaidjan, Uruguay, Ecuador si Thailanda. Indexul Capitalului Uman are valori intre 0 si 1, fiind masurat in termeni de productivitate a viitoarei generatii de angajati, in conjunctura cu educatia completa si starea de sanatate. O economie (tara) in care lucratorul mediu atinge pe deplin potentialul educational si de sanatate va avea valoarea 1 la index. Insa, niciun stat din cele 157 analizate nu a atins punctajul nul sau cel maxim (1), cea mai dificila situatie (ultimul loc din clasament) constatandu-se in Ciad (locul 157, cu 0,29 puncte) si cea mai buna in Singapore (locul 1, cu 0,88 de puncte).
Raportul BM mai citeaza cateva aspecte legate de structura locurilor de munca, semnaland in principal ca „foarte putine studii sunt disponibile cu privire la acest aspect, in economiile emergente, iar cele existente reflecta aceleasi transformari ca in economiile avansate. Astfel, „in economiile europene cu venituri salariale medii, cum ar fi Romania si Bulgaria, este in crestere cererea pentru lucratori in domeniile ocupationale care implica abilitati cognitive, de comunicare, consolidare a relatiilor interpersonale si de munca non-rutiniera, in timp ce, in cazul lucratorilor carora li se solicita prestatii non-rutiniere, dar din sfera celor pentru care sunt necesare putine deprinderi si, in general, munca manuala, cererea a ramas stabila. In plus, o caracteristica a pietei muncii din Romania este aceea ca firmele «superstar» angajeaza cei mai multi lucratori pentru ca acestea genereaza si cele mai mari venituri, chiar daca nu sunt la fel de intensive in munca in comparatie cu o companie de talie medie”. In acceptiunea expertilor BM, o firma „superstar” reprezinta o companie de talie foarte mare, din categoria celor care domina economia globala (se estimeaza ca 10% din companiile globale genereaza 80% din profitul total). Pentru a descarca raportul BM in forma sa integrala, click aici!