Sase organizatii de mediu din Uniunea Europeana solicita un Plan de restructurare mai ambitios pentru Complexul Energetic Oltenia. Organizatiile argumenteaza intr-un raport adresat oficialilor Comisiei Europene ca planul de restructurare in forma actuala face Romania mai dependenta de combustibili fosili si impiedica tranzitia justa a judetului Gorj.
Votul final din Parlamentul European de saptamana trecuta a stabilit ca Fondul pentru tranzitie justa nu permite „investitiile legate de combustibilii fosili” si conditioneaza finantarea de adoptarea angajamentului de atingere a neutralitatii climatice pana in 2050 la nivel national. In plus, informatii recente din presa indica un angajament al Romaniei de renuntare la carbune in 2032, in ciuda nevoii de eliminare a acestui combustibil pana in 2030 pentru a respecta Acordul de la Paris.
Organizatiile CAN Europe, Greenpeace, Bankwatch si Europe Beyond Coal, cu sprijinul European Environmental Bureau si ClientEarth sustin ca planul Complexului Energetic Oltenia (CEO) contravine conditiilor din Fondul pentru tranzitie justa, normelor europene privind ajutoarele de stat si principiilor Pactului ecologic european. Principalele critici aduse de organizatiile de mediu se refera la continuarea exploatarii carbunelui dupa anul 2030 si instalarea de noi capacitati pe baza de gaze fosile care vor deveni active nerecuperabile si vor ingreuna tranzitia energetica. Conform Agentiei Internationale pentru Energie, pentru a atinge neutralitatea climatica in 2050, investitiile noi in exploatarea carbunelui si gazelor fosile trebuie oprite acum. CEO nu numai ca planifica noi investitii pana in 2026, ci prevede si intensificarea emisiilor de carbon, in contextul cresterii accelerate a pretului certificatelor de carbon.
„Romania se afla in punctul in care nu isi mai permite sa arunce cu banii pe fereastra, sustinand prin ajutoare de stat ilegale o industrie muribunda si extrem de costisitoare, industria carbunelui. Si nu isi permite sa investeasca in industria gazelor, care stim ca va avea, in cativa ani, aceeasi soarta ca industria mineritului. Daca intelegem cu adevarat fenomenul schimbarilor climatice si vrem sa evitam efectele din ce in ce mai puternice ale acestora, atunci este musai ca autoritatile romane sa investeasca in energie verde si curat”, Vlad Catuna, coordonator campanie Clima si Energie la Greenpeace Romania.
Planul teritorial pentru tranzitie justa a judetului Gorj, care ar trebui depus in luna iunie, sta sub semnul intrebarii pentru ca nu exista un plan de restructurare finalizat si aprobat pentru CEO. Comisia Europeana s-a implicat in gestionarea elaborarii Planurilor teritoriale pentru tranzitia justa in Romania si ar trebui sa asigure buna guvernanta si coerenta planurilor cu tintele climatice nationale si europene. Daca Directia Generala a Concurentei (DG Comp) permite planului de restructurare sa pastreze energia pe baza de carbune mai tarziu de 2030 in timp ce creste activele de gaze fosile, aceasta ar submina sprijinul DG Regio si al DG Energy acordat autoritatilor din Gorj pentru a finaliza Planul pentru tranzitie justa, mai subliniaza organizatiile in raport.
„Planul teritorial pentru tranzitie justa Gorj este o oportunitate pentru a schimba modelul economic monoindustrial al judetului. Planul redactat de Consiliul Judetean prevede ca viitorul Gorjului sa fie divers din punct de vedere economic si doreste sa valorifice potentialul judetului pentru producerea de energie din surse regenerabile. Este momentul ca planul CEO si strategia Guvernului sa fie in concordanta cu obiectivele locale. Romania si-a luat angajamentul sa renunte la carbune pana in 2032 in Planul National de Redresare si Rezilienta, insa fara consultari publice si un calendar clar de inchidere decizia nu ajuta cu adevarat regiunile dependente de carbune”, a spus Dan Dobre, Coordonator al campaniei pentru tranzitie justa, Bankwatch Romania.
Conform unei analize a Planului National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC), Romania va avea in 2030 unul dintre cele mai poluante sisteme energetice, pe locul patru in UE, CE Oltenia avand rolul principalului poluator. Un plan de restructurare coerent este vital pentru decarbonizarea sectorului energetic si stabilirea prioritatilor in Planul pentru o tranzitie justa.
Viabilitatea planului de restructurare a fost deja pusa la indoiala de Comisia Europeana cand a deschis investigatia aprofundata in februarie. Comisia a subliniat atunci contributia scazuta a companiei pentru restructurare (42% in loc de 50%), lipsa sustinerii financiare din partea actionarilor privati si riscul adus de pretul in crestere al certificatelor de carbon. Ce nu a subliniat Comisia este ca ajutorul de stat pentru plata certificatelor de carbon contravine principiului „poluatorul plateste” si muta responsabilitatea poluarii in randul cetatenilor.
Eforturile de modernizare a sistemului energetic ar trebui canalizate spre cresterea capacitatii energiei regenerabile, eficienta energetica si crearea unor locuri de munca decente, nu pe finantarea in continuare a combustibililor fosili. Complexul Energetic Oltenia poate accesa mai multe fonduri europene din urmatoarea perioada financiara daca isi aliniaza planul de restructurare la prioritatile europene de investitii. O lista larga de mijloace de finantare este detaliata in anexa raportului.
Organizatiile non-guvernamental se vor intalni luni, 31 mai, cu reprezentanti ai Comisiei Europene pentru a discuta argumentele lor pentru un plan de restructurare a companiei mai ambitios.