URBANIZEHUB: Topul celor mai eficiente orase din Romania

UrbanizeHub a lansat nu demult un Indrumar pentru Primari, un ghid prin care promoveaza bunele practici din Romania in domeniul guvernantei urbane. Ghidul se adreseaza primarilor, reprezentantilor societatii civile, firmelor private, ONG-urilor sau simplilor cetateni, cu scopul de a dialoga facil cu administratiile locale si de a sustine proiecte concrete de dezvoltare locala. In acest articol gasiti topul celor mai performante administratii si orase, care au realizat cele mai multe investitii cu fonduri europene si fonduri de stat.

E greu sa spui cat din performanta unui oras tine de eficienta propriu-zisa a administratiei locale si cat tine de alti factori (acces facil la piete mari, mediu democratic stabil, o societate civila activa, sau un sector privat implicat). Cu toate acestea, expertii UrbanizeHub au folosit trei indicatori pentru a masura performanta oraselor si a administratiilor din Romania:

1) valoarea absoluta a cheltuielilor de capital si valoarea absoluta a absorbtiei de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016;

2) cheltuielile de capital pe cap de locuitor si absorbtia de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016;

3) modul in care localitatea s-a transformat fizic in ultimii ani.

Primele doua criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv si tine de evaluarea expertilor UrbanizeHub care au fost in majoritatea oraselor din Romania si au observat modul in care s-au transformat unele orase. Sunt orase mari care nu au prins topul si asta din cauza excedentului bugetar pe care il au, ceea ce este de neacceptat pentru un oras in expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administratilor locale e pe undeva la 10 miliarde RON, . adica cam 2.5 miliarde Euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investitii la nivel local. Asta e o problema mare, ce denota atat lipsa de viziune la nivel local, cat si lipsa de capacitate.

De asemenea prin acest top am vrut sa acoperim cat mai bine spectrul politic si teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care sa fie luate si imitate de cat mai multe comunitati si administratii.

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbtia de fonduri europene in aceeasi perioada a fost de €59,5 milioane si €748 pe cap de locuitor, ceea ce duce orasul Targoviste printre fruntasele oraselor din Romania.

Targoviste nu are avantajul unui buget foarte generos, dar orasul are o administratie care in ultimii ani a desfasurat proiecte pe banda rulanta si a inregistrat una din cele mai bune absorbtii de fonduri europene pe cap de locuitor. Primaria a desfasurat de asemenea o serie de programe integrate in cartierele comuniste si si-au pus mai toata trama stradala la punct.

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane Euro, cu €1.758 pe cap de locuitor, surclasand la acest capitol majoritatea oraselor din Romania. Absorbtia de fonduri europene in aceeasi perioada a fost de 21 milioane euro, si €540 pe cap de locuitor.

Miercurea Ciuc este printre cele mai sarace resedinte de judet din Romania, dar lucrul acesta nu se vede cand ajungi acolo. Orasul este cochet, are o infrastructura urbana foarte bine pusa la punct si comunitati foarte active si implicate.

Investitiile facute din bani publici si fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu €781 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbtie de fonduri europene pe aceeasi perioada Clujul a reusit sa atraga 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.

Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din Romania. Chiar daca ritmul de modernizare al infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, Primaria a colaborat foarte bine cu societatea civila si a ajutat la transformarea orasului intr-un adevarat hub creativ.

Cheltuielile de capital ale orasului de pe Bega 249,5 milioane euro, cu €782 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbtie de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de €359.

Daca Clujul se indreapta la nivel strategic spre un hub IT de referinta in Estul Europei, un oras inovator si antreprenorial, Timisoara se pregateste pentru titulatura de Capitala Culturala Europeana, eveniment ce va avea loc in 2021. Diferenta dintre cele doua orase este managementul public colaborativ si deschiderea de care da dovada administratia din Cluj, fata de administratia din Timisoara.

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbtia de fonduri europene in aceeasi perioada a fost de €15,6 milioane si €106 pe cap de locuitor, destul de putin pentru o administratie si un oras de marimea Sibiului. Sunt multe orase care nu au intrat in top, cu performanta mai buna la nivelul absorbtiei.

Sibiul este orasul din Romania care seamana cel mai mult cu un oras din vest. Centrul vechi al orasului e poezie pura si o incantare pentru suflet, iar cladirea primariei este cea mai bine intretinuta cladire administrativa din Romania. Din pacate, Sibiul s-a miscat mai greu pe absorbtia de fonduri europene si pe partea de planificare metropolitana (chiar daca are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera in anii urmatori.

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu €952 pe cap de locuitor, iar absorbtia de fonduri europene in aceeasi perioada a fost de 72,4 milioane euro si €286 pe cap de locuitor.

Brasovul are cea mai buna infrastructura din tara. Orasul este un barometru care ar trebui urmat de toate resedintele de judet din tara. Orasul nu sta foarte bine la absorbtia de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.

La Primaria sectorului 3 din Bucuresti exista o disproportie imensa intre investitiile publice si cele cu fonduri europene. In perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top, cu €873 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioada de aproape zece ani s-au cheltuit doar €4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor - cea mai mica din acest top. Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din tara in ceea ce priveste implementarea de programe integrate de dezvoltare.

Este poate cea mai eficienta primarie in ceea ce priveste implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbana, pe cateva domenii cheie: 1) reabilitarea strazilor si a trotuarelor; 2) reabilitarea spatiilor verzi; 3) reabilitarea infrastructurii scolare; 4) reabilitarea termica a blocurilor; 5) regenerarea urbana a spatiilor interstitiale dintre blocuri.

Se observa clar cand treci din alte sectoare in Sectorul 3 pentru ca totul este mult mai bine pus la punct in Sectorul 3 (ai gazon, ai trotuare fara hartoape si ai spatii verzi de calitate). De asemenea, cladirea primariei este una din cele mai bine puse la punct din tara.

Craiova s-a miscat bine in ultimii ani cu cheltuieli de capital de €274,1 milioane, adica 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reusit sa atraga 139,8 milioane euro adica €519 pe cap de locuitor.

Centrul vechi a fost complet transformat, iar autoritatile locale au reusit, de asemenea, sa finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructura. Totodata, cei din Craiova au fost foarte abili in a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locala (de ex. noul stadion).

Iasi a crescut mult in ultimii ani, desi in continuare lipsa unei autostrazi este revendicata de toate vocile din oras, politicieni, administratie, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital au reusit sa investeasca 282,9 milioane euro, adica €974 pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene au reusit sa implementeze proiecte in valoare de 156 milioane euro cu o medie de €537 pe cap de locuitor.

Iasi este top-performer in absorbtia de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 mil. euro mai mult decat Cluj intre 2007 si 2016). Daca te plimbi prin oras, la fiecare 5 metri dai de o interventie facuta cu bani europeni. S-a investit alert in modernizarea infrastructurii urbane si primele efecte pozitive au inceput sa se vada deja. Iasiul este inima Moldovei si este un oras vibrant, din ce in ce mai atragator pentru tineri, cu multe oportunitati datorita investitorilor care se relocheaza acolo.

Pentru un oras asa mic, Alba Iulia are niste cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, orasul a realizat investitii de €79,6 milioane cu o medie de €1.253 pe cap de locuitor, si €51,7 milioane absorbtie a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor.

Alba Iulia este orasul campion detasat cand vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza in care romanii isi aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinatie aproape obligatorie pentru turistii autohtoni si straini. Reabilitarea Cetatii Alba Carolina este spectaculoasa si un model de performanta administrativa. Alba Iulia da tonul si in ceea ce priveste interventiile de tip Smart City si branding de oras.

Oradea are rezultate remarcabile si probabil cea mai buna administratie publica din Romania. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro in ultimii 8 ani, ceea ce inseamna €1.225 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, a reusit sa atraga proiecte in valoare de €140,6 milioane, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor. Oradea este probabil localitatea din Romania cu o performanta extraordinara nu numai in ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene si cheltuielile de capital, ci si in ceea ce priveste bunele practici intr-o sumedenie de domenii.

Primaria din Oradea este printre putinele din tara care au dus la bun sfarsit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publica; este printre putinele primarii cu o politica coerenta in ceea ce priveste parcarile; are un program ambitios si eficient de reabilitare a cladirilor istorice din oras; este cea mai eficienta primarie in ceea ce priveste atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii judetene); este printre putinele primarii cu o viziune clara si coerenta de dezvoltare. Click aici pentru indrumarul primarilor.