Tendinta de temperare a ritmului de crestere a preturilor, identificata de Analize Imobiliare inca din a doua jumatate a anului 2017, s-a mentinut si in primul trimestru din 2019. Preturile si-au continuat traiectoria ascendenta intr-un ritm si mai redus decat anul trecut, astfel incat diferenta anuala a preturilor proprietatilor rezidentiale a ajuns la +4,6%, in conditiile in care, in cele trei luni anterioare, acelasi indicator se situa la o valoare de +5,3%. Similar, cele mai recente date publicate de Eurostat si Institutul National de Statistica (INS) releva, pentru al patrulea trimestru din 2018, un avans anual de 4,2% in Uniunea Europeana, respectiv 5,3% pentru piata locala, demonstrand inca o data alinierea evidenta a Romaniei cu ceea ce se intampla pe piata imobiliara europeana.
2019: o piata in echilibru?
Desi in ultimul an apartamentele noi s-au scumpit de aproximativ patru ori mai mult in Bucuresti comparativ cu restul tarii, totusi avansul general al preturilor locuintelor consemnat in primul trimestru din 2019 a fost de doar 0,8% la nivel national. Aceasta stabilizare ar putea indica o piata aflata in echilibru. Cu toate ca pe termen scurt presiunea din partea cererii a scazut (in T1 2019 volumul cererii a fost cu 20% mai mic la nivelul celor sase mari centre regionale ale tarii, comparativ cu perioada similara din 2018), fata de 2015 interesul pentru achizitia de locuinte este cu 40% mai mare. Incepand cu a doua jumatate a anului trecut au fost consemnate mai putine tranzactii decat in 2017, iar trendul pare a se mentine si in 2019 (cel putin la inceput de an).
Pe de alta parte, toata oferta excedentara existenta la inceputul actualului ciclu de crestere s-a „evaporat”: in primul trimestru din 2019 au fost disponibile spre vanzare cu aproape 50% mai putine apartamente si case in imobile vechi decat in 2015. Pe piata veche, potentialii cumparatori au acum prea putine optiuni de achizitie fata de anii anteriori, iar odata cu avansul preturilor au atins plafonul maxim al bugetului. Dar nici vanzatorii nu sunt dispusi, pe o piata inca in crestere, sa-si ajusteze pretul solicitat.
Maturizarea si potentialul pietei rezidentiale
Cu toate ca anul trecut s-au finalizat, la nivel national, aproape 60.000 de locuinte (al cincilea an in care volumul de livrari s-a inscris pe un trend ascendent si cel mai bun an din 2009 incoace), consideram ca oferta noua este insuficienta. In Romania, raportul este de o camera per locuitor, pe cand media UE este 1,6 camere. Numarul mediu de persoane care locuiesc sub acelasi acoperis este 2,8 in Iasi, 2,5 in Brasov sau 2,4 in Bucuresti. In alte capitale din regiune, densitatea este mai scazuta, respectiv 2,3 in Budapesta sau 2,0 in Sofia. La nivel national, deficitul locativ este de cateva sute de mii de locuinte. In perioada 2004-2018, in Varsovia (care are un numar similar de locuitori cu Bucurestiul) s-au construit 230.000 de locuinte, de peste cinci ori mai mult decat in capitala Romaniei, unde au fost finalizate doar 43.000 de unitati locative. De punctat este, totusi, faptul ca Varsovia are o suprafata dubla (517 km patrati) comparativ cu Bucurestiul (228 km patrati).
2019 se anunta a fi un an dinamic pe piata proiectelor rezidentiale, un numar de peste 25.000 de unitati locative urmand sa fie finalizate in cele mai importante regiuni ale tarii, anume in Bucuresti-Ilfov si regiunea Nord-Vest. Remarcam cresterea ofertei de apartamente premium, sau de apartamente cu o localizare mai favorabila, aproape de centrele de interes. Proiectele au devenit mai complexe, facilitatilor dorite de cumparatori le sunt adaugate componente de office, retail sau HoReCa, ce compenseaza dezvoltarea insuficienta a infrastructurii. Din punctul de vedere al calitatii unor proiecte noi, ne apropiem de alte capitale europene, dar in Romania locuintele raman mai accesibile, avand preturi relativ scazute. Toate acestea sunt semne pozitive, de maturizare a pietei. Pentru informatii suplimentare, click aici!